ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 806/2003

R  O  M    N  I  A

S-au luat în examinare

recursurile declarate de partea civilă Direcția de Telecomunicații Suceava și inculpatul

M.V.C. împotriva deciziei penale nr.142 din 22 aprilie 2002 a Curții de Apel

Suceava.

S-au prezentat inculpatul,

asistat de avocat B.D., apărător desemnat din oficiu și recurenta parte civilă.

Procedura

de citare a fost îndeplinită.

Apărătorul

recurentului inculpat a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și,

pe fond, reducerea pedepsei.

Recurenta

parte civilă a solicitat actualizarea prejudiciului cauzat la suma de

4.151.425.472 lei și a lăsat la aprecierea instanței recursul inculpatului.

Procurorul

a pus concluzii de respingere a recursurilor.

Inculpatul,

în ultimul cuvânt, a solicitat reducerea pedepsei.

C  U  R  T  E  A

Asupra

recursurilor de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr.40 din 6 martie 2002, Tribunalul Suceava a dispus

condamnarea inculpatului M.V.C., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

- delapidare, prevăzută și pedepsită de art.215

1

alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.13 Cod penal,

prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută  de art.215

1

alin.2 Cod penal, la pedeapsa de 2 ani închisoare;

- fals intelectual prevăzută și pedepsită de art.289 Cod penal,

cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, la pedeapsa de un an închisoare;

- fals material în înscrisuri oficiale prevăzută și pedepsită de

art.288 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, la pedeapsa de un

an închisoare;

-uz de fals prevăzută și pedepsită de art.291 Cod penal cu

aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În

baza art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, prin contopire, s-a aplicat

pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare.

Potrivit

art.81 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei pe durata termenului de

încercare de 4 ani, prevăzut de art.82 Cod penal, atrăgându-se atenția

inculpatului asupra consecințelor prevăzute de art.83 Cod penal.

Inculpatul

a fost obligat să plătească părții civile, Direcția de Telecomunicații Suceava,

suma de 332.230.542 lei despăgubiri civile, urmând a fi actualizată începând cu

luna iunie 1999, până la achitarea debitului.

Pentru

a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

Inculpatul

a îndeplinit din anul 1991 funcția de magazioner-gestionar la Depozitul de materiale

Scheia al Direcției de Telecomunicații Suceava; profitând de această funcție,

inculpatul și-a însușit din gestiune un număr de 2291 aparate telefonice, pe

care le-a vândut unor persoane necunoscute, iar banii încasați i-a folosit în

interes personal.

Pentru

a acoperi lipsa în gestiune, inculpatul a întocmit avize de expediție false și

a modificat, prin adăugire, bonurile de consum.

În

urma unei verificări în gestiune efectuată  în perioada 8-30 septembrie 1999

s-a constatat lipsa unor aparate telefonice și cabluri în valoare de

332.230.542 lei.

Vinovăția

inculpatului a fost stabilită în baza următoarelor probe: proces-verbal de

verificare gestionară, raport de expertiză contabilă, actele falsificate,

declarațiile martorilor, coroborate cu recunoașterea săvârșirii faptelor de

către autorul lor.

Împotriva

sentinței, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul

Suceava, partea civilă Direcția de Telecomunicații Suceava și inculpatul.

În

motivare, Parchetul a invocat greșita individualizare a pedepselor, apreciate

ca fiind prea blânde, atât ca întindere, cât și ca modalitate de executare, în

raport cu gradul ridicat de pericol social al faptelor. Partea civilă,

susținând că prejudiciul real este de 4.151.425.472 lei, a solicitat obligarea

la plata acestei sume.

Inculpatul,

prin apelul său, a solicitat aplicarea circumstanțelor atenuante prevăzute de

art.74, 76 Cod penal și reducerea pedepselor sub minimul special prevăzut de

lege pentru infracțiunile comise, cu aplicarea prevederilor art.81 Cod penal.

Prin

decizia penală nr.142 din 22 aprilie 2002, Curtea de Apel Suceava  a  admis

apelul  declarat   de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava,  desființând în

parte sentința apelată, în sensul că a înlăturat aplicarea prevederilor art.81

Cod penal cu privire la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, aplicată

inculpatului.

A

aplicat prevederile art.71 Cod penal cu privire la drepturile prevăzute de

art.64 Cod penal.

A

menținut celelalte dispoziții.

A

respins, ca nefondate, apelurile declarate de partea civilă Direcția de

Telecomunicații Suceava și de inculpatul Maniga Vasile-Constantin, obligându-le

la cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva

deciziei, în termen legal, au declarat recurs inculpatul și partea civilă.

Recurenta

parte civilă a solicitat actualizarea prejudiciului la suma de 4.151.425.472

lei, iar inculpatul, prin recursul său, a solicitat reducerea pedepsei.

Verificând

actele dosarului cauzei, Curtea constată că recursul formulat de partea civilă

urmează a fi admis pentru alt motiv decât cel formulat de partea civilă și

anume omisiunea instanței de a obliga pe inculpat la plata TVA-ului calculat la

prejudiciul de 332.235.542 lei, plus dobânda legală de la data rămânerii

definitive a hotărârii.

Solicitarea

părții civile în sensul actualizării prejudiciului la suma de 4.151.425.472 lei

urmează a fi respinsă întrucât, așa cum rezultă și din raportul de expertiză

contabilă, aflat la fila 28 din dosarul de urmărire penală, rechizitoriul

întocmit a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, reținând ca valoare a

prejudiciului  creat suma de 332.230.520 lei, instanța de fond judecând în

limita sesizării.

Cu

privire la solicitarea inculpatului în sensul reducerii pedepsei aplicate,

Curtea apreciază că, în cauză, pedepsele au fost corect individualizate în

raport de criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal și de scopurile

pedepsei, prevăzute de art.52 Cod penal, atât sub aspectul cuantumului, cât și

al modalității de executare.

Față

de aceste considerente, urmează să fie respins, ca nefondat, recursul formulat

de inculpat, conform dispozitivului.

Văzând

și dispozițiile art.192 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite recursul declarat de

partea civilă Direcția de Telecomunicații Suceava împotriva deciziei penale

nr.142 din 22 aprilie 2002 a Curții de Apel Suceava, privind pe inculpatul M.V.C.

Casează

decizia atacată și sentința penală nr.40 din 6 martie 2002 a Tribunalului

Suceava numai cu privire la soluționarea laturii civile.

Obligă

pe inculpatul M.V.C. să plătească părții civile, pe lângă prejudiciul penal, în

sumă de 332.235.542 lei, și suma de 73.090.719 lei, reprezentând TVA, plus

dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.V.C., împotriva aceleiași

decizii.

Obligă

recurentul la 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul

cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 300.000 lei, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată

în ședință publică, azi 18 februarie 2003.