ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3731/2003

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 544 din 16 octombrie 2001, Tribunalul Iași a condamnat pe inculpații: 1. R.A.M., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: - fals intelectual, prevăzută de art. 289, cu aplicarea art. 75 lit. a), art. 74 și art. 76 C. pen., la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare; - uz de fals, prevăzută de art. 291, cu aplicarea art. 75 lit. a), art. 74 și art. 76 C. pen., la pedeapsa de 2 (două) luni, închisoare; - tentativă la înșelăciune, prevăzută de articolele 20, raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5), cu aplicarea art. 75 lit. a), art. 74 și art. 76 C. pen., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

În baza dispozițiilor articolelor 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. În baza dispozițiilor art. 86 1 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, pe o perioadă de 6 (șase) ani, care constituie termen de executare. A fost obligată inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: - să se prezinte în fiecare zi de vineri din ultima săptămână a fiecărei luni calendaristice, din perioada termenului de încercare la Poliția municipiului Iași, organ desemnat de instanță pentru supravegherea inculpatei; - să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință.

S-a atras atenția asupra dispozițiilor art. 86 3 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul comiterii de noi infracțiuni pe parcursul termenului de încercare. S-a constatat că inculpata a fost reținută și arestată în perioada 14 septembrie – 14 octombrie 1999. 2. C.A., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: - fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și art. 74 și art. 76 C. pen., la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare; - tentativă la înșelăciune, prevăzută de art. 20, raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5), cu aplicarea art. 75 lit. a), art. 74 și art. 76 C. pen., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de articolul 64 lit. a), b) și c) C. pen. În baza dispozițiilor art. 86 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, pe o perioadă de 6 (șase) ani, care constituie termen de încercare.

A fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: - să se prezinte în fiecare zi de vineri din ultima săptămână a fiecărei luni calendaristice, din perioada termenului de încercare la Poliția municipiului Iași, organ competent de instanță, pentru supravegherea inculpatului; - să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință; S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul comiterii de noi infracțiuni pe parcursul termenului de încercare. S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat de la data de 14 septembrie 1999, la 24 septembrie 1999. S-a dispus anularea actelor false.

În baza dispozițiilor art. 38 C. pen., s-a disjuns judecarea cauzei pentru inculpatul I.A.P., și s-a fixat termen la 13 noiembrie 2001, cu citarea părților. La data de 4 august 1999, inculpata R.A.M. a depus la serviciul T.V.A din cadrul Administrației Financiare Iași, o cerere de rambursare T.V.A, pentru S.C. P.A. S.R.L, solicitând suma de 2.796.071.137 lei. La această cerere de rambursare a T.V.A, R.A.M. a anexat acte contabile din care rezultă că Societatea P.A. S.R.L Iași, a cumpărat următoarele mărfuri: a) – la data de 15 iulie 1999, conform facturii B ACE 8252811 emise de S.C. A. S.R.L București, două locomotive în valoare de 4.800.700.000 lei; b) – la 16 iulie 1999, conform facturii emisă de S.C.

A. S.R.L București, produse electronice în valoare de 3.762.958.972 lei; c) – la data de 19 iulie 1999, conform facturii B ACE 8252822 emisă de S.C. A. S.R.L București, motoare electrice în valoare de 2.449.882.000 lei. d) – la 19 iulie 1999, conform facturii B ACE 8252823 emisă de S.C. A. S.R.L București, motoare electrice în valoare de 580.476.000 lei; e) – la 23 iulie 1999, conform facturii B ACE 1907505 emisă de S.C. G. S.R.L București, o moară de cereale în valoare de 4.169.960.000 lei. La cererea de rambursare a T.V.A s-au anexat documente contabile din care rezultă că S.C. P.A. S.R.L Iași a achiziționat mărfuri în valoare totală de 15.790.016.972 lei. Administrația Financiară Iași a procedat la verificarea documentelor contabile stabilind că societatea S.C.

A. S.R.L și S.C. G. S.R.L București au ca administratori cetățeni din Republica Moldova și că au declarat sediul fictiv, nefuncționând în realitate. Inculpata R.A.M., a depus și două procese verbale din care rezultă că mărfurile cumpărate au fost predate în custodie la S.C. T. S.R.L Petroșani și S.C. D.T.C. S.R.L București. Au fost verificate și aceste două societăți, constatându-se că nu funcționează în realitate. S.C. P.A. S.R.L Iași, nu a achiziționat în realitate mărfuri în valoare de 15.790.016.972 lei încercând, în mod fraudulos, să obțină de la Administrația Financiară Iași suma de 2.790.071.137 lei, reprezentând T.V.A. În iulie 1999, inculpatul I.A.P. l-a convins pe inculpatul C.A. să înființeze societatea comercială P.A.

S.R.L Iași, pe numele căreia se vor derula unele afaceri fictive. Inculpatul I.A.P. i-a promis inculpatului C.A., suma de 5000 dolari S.U.A. și a convins-o pe sora sa R.A.M. să-l ajute pe inculpatul C.A., să înființeze societatea comercială și să asigure derularea documentelor contabile fictive până la obținerea T.V.A – ului rambursabil. La data de 9 iulie 1999, prin actele efectuate de către C.A. și R.A.M., s-a înființat S.C. P.A. S.R.L Iași. Odată creată firma, R.A.M., a achiziționat de la S.C. S.L. Iași, documentele contabile primare necesare derulării activității, după care, C.A. a semnat mai multe facturi, chitanțe și alte foi albe. La domiciliul inculpatei R.A.M., efectuându-se o percheziție, s-au găsit documentele constitutive ale S.C.

A. S.R.L București, S.C. G. S.R.L București, facturile semnate și ștampilate în alb, a celor două societăți furnizoare, exemplarele 2 și 3. Cercetările n-au putut stabili care persoană a completat în fals facturile emise pe numele S.C. P.A. S.R.L Iași existând date că acestea au fost scrise de către o altă persoană. Pentru a se putea cere rambursarea T.V.A – ului, inculpații I.A.P., R.A.M. și C.A. trebuia să facă dovada plății bunurilor achiziționate, motiv pentru care s-au hotărât ca tranzacția financiară să se deruleze prin B.T.R. București, iar la sucursala Iași a acestei bănci, să se deschidă cont doar pentru încasarea T.V.A. Inculpatul C.A. s-a deplasat de mai multe ori la București, unde inculpatul I.A.P.

l-a condus la B.T.R., iar inculpatul a semnat ordine de plată către S.C. A. S.R.L București și S.C. G. S.R.L. București, în valoare de 15.790.016.972 lei. Inculpatul I.A.P. s-a sustras de la urmărirea penală. Cu toate diligențele făcute, inculpatul I.A.P. care a fost cercetat penal la I.P.J. Argeș nu a putut fi ascultat de instanță, astfel încât în conformitate cu art. 38 C. proc. pen., s-a disjuns judecarea cauzei, cu privire la acest inculpat. Inculpata R.A.M. a susținut că a depus cererea respectivă la Administrația Financiară Iași, la solicitarea inculpatului C.A., anexând și documentele cerute de lege, printre, care, și procesele verbale din care rezultă cu certitudine că mărfurile cumpărate au fost predate în custodie la S.C.

T. S.R.L Petroșani și S.C. D.T.C. S.R.L București, dar nu a cunoscut de înțelegerea dintre inculpați. Inculpatul C.A. a susținut că a înființat societatea P.A. S.R.L, la solicitarea inculpatului I.A.P. și urma să primească 5.000 dolari S.U.A. ca bonus pentru acest lucru. În calitate de administrator al firmei, semna acte contabile, dispoziții de plată, dar nu verifica realitatea înscrisurilor, iar actele nu rămâneau niciodată în posesia sa, fiind la dispoziția inculpatei R.A.M. Din sesizarea Administrației Financiare Iași, actele de verificare, cererea de rambursare a T.V.A, dispozițiile de plată întocmite în fals la B.T.R. București, facturile și actele contabile întocmite în fals, pentru obținerea T.V.A, declarațiile martorilor K.R.H., N.M., C.A., H.T., P.E., coroborate cu declarațiile inculpaților de pe tot parcursul procesului penal formează un material probator complex ce a dovedit săvârșirea cu vinovăție a faptelor de către cei doi inculpați.

În drept, fapta inculpatei R.A.M., care a completat și depus la data de 4 august 1999 la Administrația Financiară Iași, cererea de rambursare a T.V.A fără drept, constituie infracțiunea de fals intelectual și uz de fals, prevăzută de art. 289 C. pen., art. 291 C. pen. și de tentativă la înșelăciune, prevăzută de art. 20, raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., cu art. 75 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 34 C. pen. Fapta inculpatului C.A., de a semna în alb dispozițiile de plată la B.T.R. și alte acte prin care se atestau operațiuni financiare nereale și care aveau ca drept scop obținerea unui T.V.A necuvenit, constituie infracțiunea de fals intelectual și tentativă la înșelăciune, prevăzută de art. 289 C. pen.

și art. 20, raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5), cu art. 75 lit. a) C. pen., art. 33 lit. a) și art. 34 C. pen. La individualizarea pedepselor și la stabilirea modului de executare a acestora, s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., cauzele ce agravează răspunderea penală, precum și cele care o atenuează. Lipsa antecedentelor penale ale celor doi inculpați caracterizările privind conduita acestora anterior comiterii faptelor, împrejurarea că inculpata R.A.M. are un copil minor în întreținere, regretul manifestat ulterior săvârșirii faptelor pot fi reținute ca circumstanțe atenuante și sunt de natură a conduce la dozarea sub limita minimului special prevăzut de textele incriminatoarea a pedepselor ce au fost aplicate inculpaților.

Având în vedere că inculpații sunt la primul impact cu legea penală, s-a apreciat că pedepsele își vor realiza scopul și fără privare de libertate, prin suspendarea sub supraveghere a executării acestora. S-au fixat termene de încercare conform art. 86 2 C. pen. și s-au luat măsuri de supraveghere, conform art. 86 3 C. pen. Inculpaților li s-a atras atenția asupra art. 86 4 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere. S-a constatat că inculpații au fost reținuți și arestați preventiv, anumite perioade. În baza dispozițiilor art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea actelor false. Conform art. 38 C. proc. pen., s-a dispus disjungerea cauzei în ce privește pe inculpatul I.A.P. Apelurile declarate împotriva acestei sentințe de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și inculpata R.A.M.

au fost respinse, ca nefondate, de către Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr. 331 din 14 noiembrie 2002. Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpata R.A.M. În motivarea recursului, inculpata a criticat, în principal, hotărârea, pentru că a condamnat-o, reținându-i vinovăția, pentru infracțiuni intenționate, comise de inculpatul C.A. și nu de ea, care, în calitate de contabil doar evidența contabilă fără a verifica legalitatea și autenticitatea actelor contabile. În consecință, a solicitat achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. A mai arătat că, cel mult, dacă se consideră de instanță că a contribuit și ea la nedescoperirea la timp a faptelor, i s-ar fi putut reține o neglijență în serviciu.

În subsidiar, inculpata a solicitat reducerea pedepsei, greșit individualizate, și aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei. Recursul este nefondat. Din actele și probatoriile dosarului rezultă indubitabil că inculpata nu s-a limitat, în activitatea sa numai la operațiuni stricte de evidență contabilă, implicându-se personal în comiterea unor operațiuni fără suport material în realitate, cum sunt actele de verificare, dispozițiile de plată întocmite în fals și altele. De exemplu, la 4 august 1999 a completat și depus personal, la Administrația Financiară Iași, cererea de rambursare a T.V.A, fără drept, fapta ce, și singură, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost condamnată.

Or, în această situație, este evident că, pe de o parte, inculpata nu avea cum să fie achitată, iar, pe de altă parte, cum să i se rețină, infracțiunea de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 C. pen., deși a lucrat cu intenție, încât motivele invocate, în principal, nu sunt fondate. De altfel, în apel, inculpata nici nu le invocase, achiesând, astfel, într-un anume fel, la soluție. Nici cel de-al doilea motiv de recurs, invocat, în subsidiar, de inculpată, nu este întemeiat. Contrar susținerilor recurentei, pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere, este bine individualizată, corespunzătoare criteriilor de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen.

Pentru a se aplica această pedeapsă, instanța a ținut seama de vârsta inculpatei, de faptul că nu are antecedente penale, fiind pentru prima dată, în conflict cu legea penală și de contribuția personală concretă adusă la comiterea faptelor, inclusiv la influența exercitată asupra sa și a celuilalt inculpat C.A., de către coinculpatul I.A.P., cu privire la care, s-a disjuns cauza. În raport cu cele arătate, Curtea constată că recursul declarat de inculpata R.A.M. apare ca nefondat și se impune a fi respins, ca atare, în baza art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menținându-se, astfel, hotărârea atacată. Văzând și reglementarea plății cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata R.A.M. împotriva deciziei penale nr. 331 din 14 noiembrie 2002 a Curții de Apel Iași. Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare. Pronunțată în ședință publică, azi 12 septembrie 2003.