ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5150/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5150/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 227 din 2
iunie 2003, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul acelei instanțe nr.
12.861/2002 a fost condamnat inculpatul I.I.O. la 12 ani închisoare și 6 ani
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru
tentativă la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la
art. 174 și art. 176 lit. b) și d) C. pen. și la 2 pedepse de câte 10 ani
închisoare fiecare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de
art. 211 alin. 2 lit. b și alin. (2)
1
lit. b) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34
lit. b) și art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele cu închisoare
în cea mai gravă de 12 ani închisoare, sporită cu 4 ani, pedeapsa rezultantă
fiind de 16 ani închisoare, la care s-a adăugat conform art. 35 alin. (1) C.
pen., pedeapsa complimentară de 6 ani, interzicerea drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a) și b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 64 și art.
71 C. pen., a fost menținută starea de arest conform art. 350 C. proc. pen. și
s-a computat detenția din durata pedepsei de la 10 august 2002.
Conform art. 118 lit. b) C. pen.,
s-a dispus confiscarea parului, corp delict și în baza art. 118 lit. d) C.
pen., confiscarea specială a sumei de 1.000.000 lei obligând inculpatul la
plata acestei sume la bugetul de stat.
Conform art. 14 și art. 346 C. proc.
pen. și art. 998 C. civ., a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor de
spitalizare în sumă de 50.108.496 lei ale părții E.B. și de 56.809.463 lei
pentru partea vătămată K.I.H. către Spitalul Clinic nr. 3 Iași.
A mai fost obligat în temeiul art.
191 C. proc. pen. și la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de
8.000.000 lei.
Pentru a pronunța această soluție
s-a reținut în fapt de prima instanță, că la 6 aprilie 2002 prin punctul de
frontieră Episcopia Bihorului au intrat în România cetățenii germani E.B. și
K.I.H., care a doua zi au staționat pe raza comunei Sascut, instalându-și
corturile pe un teren miriște la punctul numit „Velnița”.
Inculpatul i-a observat și după ce
victimele au adormit, le-a ucis câinele de pază, apoi i-a atacat pe rând, cu
scopul de a le jefui bunurile.
A lovit pe rând victimele cu parul
în cap și le-a sustras un aparat de fotografiat, un patent, 8 dischete și o
pompă de cauciucuri, cauzându-le leziuni grave, care au fost de natură a le
pune viața în pericol și pentru care au necesitat 40 – 45 zile îngrijiri
medicale.
Victimele au fost transportate de
urgență la Spitalul Clinic nr. 3 Iași unde au fost spitalizate,
efectuându-li-se tratamentele și intervențiile chirurgicale necesare pentru a
le salva viața.
Împotriva acestei hotărâri
inculpatul I.I.O. a declarat apel, solicitând ca prin reținerea unor
circumstanțe atenuante reducerea pedepsei.
Prin decizia penală nr. 283 din 15
iulie 2003 a Curții de Apel Bacău, a respins apelul inculpatului, hotărâre ce a
fost recurată în termen legal menținându-se motivele formulate în cererea
introductivă.
Recursul declarat de inculpatul
I.I.O. este nefondat.
Din analiza actelor dosarului și a
hotărârilor anterioare pronunțate, rezultă că instanțele au stabilit corect
starea de fapt și vinovăția inculpatului, fiind administrate toate probele
necesare și utile cauzei în vederea unei juste încadrări juridice, a
infracțiunilor săvârșite.
În raport de cuantumul pedepsei
aplicate, Curtea apreciază că acesta a fost just individualizat, avându-se în
vedere gravitatea faptelor săvârșite, de împrejurările comiterii, scopul
urmărit și urmările deosebit de grave produse asupra celor două victime, precum
și conduita inculpatului care este un element tânăr și fără antecedente penale.
Reducerea pedepsei aplicate ar goli de conținut dispozițiile art. 72 C. pen.,
privind criteriile generale de individualizare și ale art. 52 C. pen., scopul
pedepsei prevăzut de acesta din urmă de a constitui un mijloc de constrângere
și reeducare devenind nerealizabil.
Pentru aceste motive și constatând
că din oficiu nu subzistă alte motive de casare, Curtea urmează să respingă
recursul ca nefondat.
Timpul arestării preventive se va
deduce din durata pedepsei aplicate de la data de 10 august 2002 la zi.
Recurentul inculpat va fi obligat la
plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul de avocat pentru apărarea
din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de
inculpatul I.I.O. împotriva deciziei penale nr. 283 din 15 iulie 2003 a Curții
de Apel Bacău, ca nefondat.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, perioada arestării preventive de la 10 august 2002 la 12
noiembrie 2003.
Obligă pe recurent să plătească
statului 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei,
reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Pronunțată, în ședință publică, azi
12 noiembrie 2003.