ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.05.2004

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4003/2004

HOTĂRÂRE
26.05.2004
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4003/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 29 mai 2002, reclamantul,

J.M., a chemat în judecată pe pârâta, Primăria comunei Socol, județul

Caraș-Severin, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună

retrocedarea a două terenuri situate la punctele “Arabil în Vlașca” (în

suprafață de 1763 mp) și “Vie în Vlașca” (în suprafață de 2050 mp), înscrise în

CF nr. 1166, nr. top 954 și 955 Moldova-Nouă.

Reclamantul a motivat că terenurile

au aparținut tatălui său, J.S., și că au fost expropriate în anul 1968, fără ca

proprietarul să fie despăgubit.

În fond, după casare, Tribunalul

Caraș-Severin, secția civilă, prin sentința nr. 43 din 13 ianuarie 2003, a

respins acțiunea formulată de reclamantul, J.M., reținând că notificarea

persoane juridice deținătoare a imobilelor nu a avut loc în termenul prevăzut

de art. 21 din Legea nr. 10/2001.

Soluția tribunalului a fost menținută

de Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, care, prin decizia nr. 49 din 8

aprilie 2003, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant.

Împotriva deciziei dată în apel, în

termen legal, a declarat recurs reclamantul, J.M., care a susținut că este

unicul moștenitor al proprietarului tabular al imobilelor revendicate, și că

este fără relevanță dacă a notificat sau nu persoana juridică deținătoare.

Recursul nu este fondat.

Reclamantul s-a adresat instanței la

data de 29 mai 2002, cu solicitarea de a dispune retrocedarea a două terenuri

expropriate și care au aparținut autorului său.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr.

10/2001, act normativ care a intrat în vigoare la 14 februarie 2001, imobilele

preluate abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte

persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și cele

preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940, asupra rechizițiilor și

nerestituite, se restituie, de regulă, în natură, în condițiile prezentei legi,

iar potrivit art. 21 alin. (1) din aceeași lege, persoana îndreptățită va

notifica în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi

persoana juridică deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului.

În cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, se va face o notificare

pentru fiecare imobil.

Sancțiunea nerespectării termenului

de 6 luni, prevăzut pentru întocmirea notificării, este pierderea dreptului de

a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent,

deoarece termenul este unul de decădere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 21

din Legea nr. 10/2001.

Prin O.U. nr. 109 din 26 iulie 2001,

legiuitorul a venit în sprijinul celor care erau în pericol să piardă termenul

de 6 luni, pe care l-a prelungit cu 3 luni, iar prin O.U. nr. 145 din 9

noiembrie 2001, l-a prelungit cu încă 3 luni.

Orice cerere introdusă peste aceste

termene este tardiv exercitată, iar, în speță, reclamantul nu a făcut dovada că

a respectat procedura prealabilă prevăzută de art. 21 din Legea nr. 10/2001, în

sensul notificării persoanei juridice deținătoare a imobilelor. De altfel, art.

109 alin. (2) C. proc. civ., dispune că, în cazurile anume prevăzute de lege,

sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei

proceduri prealabile, în condițiile stabilite de lege, iar dovada îndeplinirii

procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.

Pârâta, Primăria comunei Socol, i-a

adus la cunoștință reclamantului (adresa nr. 1774 din 6 decembrie 2001)

procedura de îndeplinit, așa cum ea este prevăzută de Legea nr. 10/2001, însă

reclamantul nu a urmat-o, adresându-se direct instanței judecătorești cu

acțiunea de față.

Față de cele ce preced, recursul

reclamantului se privește ca nefondat, și, va fi respins, în consecință.

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de reclamantul, J.M., împotriva deciziei nr. 49 din 8 aprilie

2003, a Curții de Apel Timișoara, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi, 26 mai 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-02-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 629/2003
R O M Â N I A CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE SECȚIA CIVILĂ S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S.I.împotriva deciziei civile nr.48 din 8 aprilie 2002 a Curții de Apel Craiova – Secția civilă. La apelul nominal s-au prezentat
ÎCCJ 2006-06-08
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5660/2006
. 223/1974. Ambele imobile i-au fost restituite reclamantului prin decizia nr. 48 din 17 decembrie 2001 a Primăriei Socol. În temeiul acestei dispoziții, reclamantul și-a intabulat dreptul de proprietate în Cartea Funciară, pentru ca ulteri
ÎCCJ 2004-11-17
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6401/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 27 octombrie 1999 reclamanta B.C. a chemat în judecată pe pârâții Consiliul Local al Municipiului Craiova și Statul Român reprezentat de Minist
ÎCCJ 2005-11-03
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8761/2005
lit. b) din Legea 10/2001. Cum construcțiile existente inițial au fost demolate, iar în locul lor au fost edificate construcții noi care aparțin astăzi altor persoane, în conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
ÎCCJ 2006-06-14
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5863/2006
Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 1409 din 14 iunie 2002 pe rolul Judecătoriei Oravița reclamanta L.A. a chemat în judecată pe pârâta Primăria Orav
Sursă