ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 414/2003

Asupra recursului se rețin următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul București sub nr. 1171/1998, Primăria Municipiului București - Direcția Generală de Administrare a Fondului Imobiliar, a solicitat instanței ca, prin sentința ce o va da, în contradictoriu cu M.V., să dispună evacuarea acestuia din imobilul situat în București și obligarea la plata sumei de 29.776.578 lei, echivalent chirie, la 5.359.789 T.V.A. cu cheltuieli de judecată. Tribunalul București, prin sentința civilă nr. 680 din 11 februarie 1999, a admis acțiunea, astfel cum a fost formulată cu 3.613.226 lei cheltuieli de judecată, reținând că pârâtul ocupă fără titlu spațiul în litigiu îi datorează suma de 11.566.131 lei, cu titlu de lipsă de folosință, având în vedere restrângerea acțiunii.

Curtea de Apel București, prin decizia civilă nr. 877 din 1 iunie 2001, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței mai sus menționate. Consiliul General al Municipiului București – Administrația Fondului Imobiliar (succesoarea P.M.B.- D.G.A.F.I.) a declarat recurs împotriva deciziei, invocând dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. În dezvoltarea recursului arată că: Instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, respectiv, extrasul de cont privind justificarea pretențiilor, ca o restrângere a acțiunii, când, în realitate, el se referă la sumele prevăzute în acțiune reactualizate. Recursul a fost admis pentru următoarele motive: Prin acțiune, reclamanta a solicitat și obligarea pârâtului la plata sumei de 29.776.578 lei, reprezentând echivalentul chiriei pe perioada 1994 - iunie 1997 și de 5.359.789 lei T.V.A.

La data de 11 februarie 1999, se depune, de reprezentantul reclamantei, la dosar un extras de cont din care rezultă alte sume ce s-ar datora cu titlu de chirie și T.V.A. Instanța de fond, luând act de declarația acestuia privind restrângerea acțiunii, o admite numai pentru suma de 11.566.131 lei. Apelul reclamantei, prin care se critică sentința, în sensul că instanța de fond a interpretat greșit actul depus ca o restrângere a acțiunii, greșit a fost respins de Curtea de apel, deoarece, în actul respectiv, nu se face o astfel de mențiune și renunțarea la cota parte din pretențiile formulate nu se putea face de reprezentantul reclamantei, care nu avea mandat special pentru acesta. Pentru aceste motive, a fost admis recursul, s-a casat decizia și s-a trimis cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite recursul declarat de reclamanta Primăria Municipiului București – D.G.A.F.I. Casează decizia nr. 877 din 1 iunie 2001 a Curții de Apel București, secția comercială, și trimite cauza pentru rejudecare la aceeași instanță de apel. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 ianuarie 2003.