ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5963/2003

Asupra recursului penal de față; Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 329 din 18 iulie 2003, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița a fost condamnat inculpatul D.D. la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b), C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., 76 C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. În baza art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiționată pentru restul de pedeapsă neexecutat, respectiv 414 zile închisoare în pedeapsa de 3 ani închisoare, ce îi fusese aplicată prin sentința penală nr. 1133 din 11 noiembrie 1998 a Judecătoriei Târgoviște, rest ce s-a contopit cu pedeapsa de 5 ani închisoare, în final, dispunându-se ca inculpatul să execute 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Inculpatul a fost obligat să plătească 5.000.000 lei despăgubiri părții civile M.N., 7.308.809 lei despăgubiri și dobânda legală Spitalului Clinic de Urgență București, 1.150.000 lei cheltuieli judiciare statului. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt: La 17 iulie 2001, în loc public și ca urmare a unei tulburări determinată de o persoană din partea victimei M.N., inculpatul i-a aplicat o lovitură cu coasa, provocându-i o plagă tăiată în 1/3 medie a antebrațului stâng, care a necesitat 14-16 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, fiind supus unei intervenții chirurgicale pentru refacerea arterei radiale a mușchilor branhioradiali și flexero-radiali.

S-a mai reținut că, în jurul orelor 22,00, în aceiași seară, între inculpat, partea vătămată și fiul acestuia, s-a produs un incident, inculpatul fiind lovit de cei doi. Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul care a solicitat reducerea pedepsei. Prin decizia penală nr. 441 din 8 octombrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, s-a respins, ca nefundat, apelul declarat de inculpat. În motivarea soluției instanței de apel s-a susținut că la stabilirea pedepsei s-au avut în vedere pericolul deosebit al faptei, dar și starea de recidivă în care s-a comis infracțiunea de către inculpat. În termen legal, împotriva hotărârii de mai sus, a declarat recurs inculpatul care a susținut că nu s-a făcut o justă individualizare a pedepsei în raport de totalitatea circumstanțelor personale atenuante.

Critica se încadrează în prevederile art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., constatându-se însă că recursul este nefondat. Recurentul inculpat a comis o infracțiune gravă, de tentativă la omor calificat, în condițiile scuzei provocării, dar și a stării de recidivă redată de mai multe condamnări pentru infracțiuni de furt, dar și de violență. Ori, în acest context, stabilirea unei pedepse sub limita minimă legală reflectă și în același timp dă suficientă eficientă circumstanței atenuante a scuzei provocării. Osebit de aceste circumstanțe, nu se constată alte motive care să justifice o altă coborâre a pedepsei aplicate. Numai executarea pedepsei în condițiile stabilite poate realiza cerințele art. 52 C. pen.

și în același timp respectă dispozițiile art. 72 C. pen., dispoziții în considerarea cărora s-au apreciat în egală măsură circumstanțele care privesc fapta, dar și pe făptuitor. Nici examinarea, în conformitate cu art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., a hotărârilor atacate, nu evidențiază nici alte motive de casare, așa încât, conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpat se va respinge, ca nefondat. În temeiul art. 192 alin,2 C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de inculpatul D.D., împotriva deciziei penale nr. 441 din 8 octombrie 2003 a Curții de Apel Ploiești, ca nefondat. Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă Pronunțată în ședință publică, azi 17 decembrie 2003.