ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 340/2004

Asupra recursului de față constată:

Prin acțiune reclamantul FONDUL

PROPRIETĂȚII DE STAT a chemat în judecată pe pârâta ASOCIAȚIA S.D. P.A.S.

Drobeta Turnu Severin, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de

102.000.000 lei reprezentând penalități pentru nerespectarea obligației de

efectuare a investițiilor pentru anii 1998 – 1999, potrivit contractului de

vânzare-cumpărare de acțiuni nr.106 din 12 martie 1998.

Prin sentința civilă nr.74/C din 14

februarie 2001 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul 7108/2000 s-a

admis acțiunea așa cum a fost formulată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond

a reținut că, din certificatul intitulat proces-verbal nr.1100 din 5 mai 2000,

rezultă că s-ar fi realizat investiții  în valoare de 2.168.376.174 lei în 1999

și 461.820.110 lei în anul 1998, însă acesta nu a fost emis în condițiile

art.7.10 din contract și nici nu este însoțit de acte doveditoare.

Sentința instanței de fond a fost

schimbată de curtea de apel, în sensul că a respins ca nefondată acțiunea

formulată de reclamanta AUTORITATEA PENTRU PRIVATIZARE ȘI ADMINISTRAREA

PARTICIPAȚIILOR STATULUI București fost F.P.S. cu motivarea că investiția a

fost chiar depășită prin reinvestirea profitului.

Împotriva deciziei nr.896 din 26

octombrie 2001 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, reclamanta AUTORITATEA

PENTRU PRIVATIZARE ȘI ADMINISTRAREA PARTICIPAȚIILOR STATULUI a declarat recurs,

criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, întrucât deși clauza nr.7.8 din

contract nu a fost respectată de pârâtă, care a trimis cu mare întârziere

certificatul cenzorilor nedatat, neștampilat și neînregistrat și nu s-a putut

verifica dacă intimata a efectuat investițiile, instanța cu ușurință fără a

examina susținerile sale, a respins acțiunea formulată.

Se mai susține că, chitanțele privind

majorarea capitalului social sunt emise pe numele unor persoane fizice, fără a

menționa ce reprezintă aport în numele asociației.

Se mai susține că părțile au introdus

clauza nr.9 din contract numai pentru cazuri de forță majoră.

În final, se solicită obligarea pârâtei

la plata penalităților în sumă de 102.000.000 lei.

Recursul s-a motivat pe disp.art.304

pct.9 C. proc. civ.

Examinând legalitatea și temeinicia

deciziei recurate în raport de criticile formulate, se constată că recursul

declarat este nefondat.

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului rezultă:

Raporturile dintre părți s-au desfășurat

în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.116 din  12 martie 1998, prin care

pârâta intimată s-a obligat față de reclamanta recurentă să realizeze

investiții la firma ale cărei acțiuni le-a cumpărat.

Conform clauzei 7.8 din același contract

pentru anul 1998 intimata a investit suma de 982.175.000 lei .

Din dividendele cuvenite pentru anul

1998, acționarii salariați au depus la casieria societății un aport la

majorarea capitalului social, sumele pentru care s-au obligat în cererile de

cumpărare a acțiunilor. Suma de 982.175.000 lei a fost folosită de societate

pentru realizare de investiții și a fost dovedită cu chitanțele de depunere,

registrele de casă și notele contabile din 31 decembrie 1999 și care reprezintă

realizarea investiției pentru anul 1998 cu 1999.

Cum suma ce reprezintă aportul social a

fost depusă din dividendele pe anul 1998 pe care societatea  nu le-a putut

achita din lipsa disponibilităților, corect instanța de apel nu a reținut culpa

asociației salariaților pentru înregistrarea cu întârziere în anul 1999 a

majorării capitalului social, contribuția realizându-se chiar la data când s-au

primit dividendele.

În raport de dovezile efectuate rezultă

că obligația de efectuare a investiției în sumă de 520.000.000 lei pe o

perioadă de 4 ani, începând cu anul 1998 a fost nu numai acoperită ci și

depășită, situație față de care recurenta reclamantă nu este îndreptățită să

pretindă penalități.

Susținerea recurentei că a fost în

imposibilitate de a verifica efectuarea investițiilor, deoarece a primit

certificatul de cenzori după transmiterea notificării, urmează a fi înlăturată.

Notificarea 1/8576 depusă la dosar datează 9 august 2000 și nu 9 iunie 2000,

iar certificatul de cenzori a fost trimis cu adresa 1254/13 iulie 2000.

Astfel fiind, în raport de considerentele

arătate, recursul fiind nefondat a fost respins conform art.312 pct.1 C. proc.

civ., decizia recurată fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanta

AUTORITATEA PENTRU PRIVATIZARE ȘI ADMINISTRAREA PARTICIPAȚIILOR STATULUI

București,   împotriva deciziei nr.986 din 26 octombrie 2001 a Curții de Apel

Craiova, secția comercială, ca nefondat.

I

revocabilă

.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi  29 ianuarie  2004.