ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 515/2004

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.

234 din 22 septembrie 2003 a Tribunalului Bihor, s-a respins ca nefondată

cererea de revizuire formulată de condamnatul S.P., privind sentința penală nr.

46 din 21 februarie 2000 a aceluiași tribunal, în legătură cu pedeapsa de 6 ani

închisoare aplicată pentru complicitate la infracțiunea de viol prevăzută de

art. 26 raportat la art.197 alin. (2) lit. c) și art. 37 lit. a) C. pen.,

reținând în motivele invocate și anume că ulterior partea vătămată și-a

retractat declarațiile, nu se încadrează în vreunul din motivele de revizuire

prevăzute de art. 394 C. proc. pen.

Prin decizia penală nr. 210

din 6 noiembrie 2003 a Curții de Apel Oradea, s-a respins ca nefondat apelul

declarat de condamnat.

Împotriva acestei

decizii condamnatul revizuient a declarat recurs, reiterând motivele din

cererea inițială.

Recursul declarat nu

este fondat.

După cum corect au

reținut instanțele, de fond și de apel, motivul invocat de revizuient și anume

că partea vătămată a dat o declarație în fața unui notar în care retractează

susținerile făcute în cursul procesului, nu se înscrie între cazurile de

revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen., astfel că recursul declarat se

va respinge ca nefondat.

Totodată recurentul va

fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D

E:

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de revizuientul S.P. împotriva deciziei penale

nr. 210/A din 6 noiembrie 2003 a Curții de Apel Oradea.

Obligă

pe recurent la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 28 ianuarie 2004.