ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3081/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3081/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Tribunalul București, prin sentința civilă nr. 1723
din 5 martie 2001, a admis acțiunea introdusă de reclamantul Ministerul
Agriculturii și Alimentației împotriva pârâtei B.A. SA pe care a obligat-o la
plata sumei de 270.669.700 lei penalități de întârziere pe perioada 1 ianuarie
1998 – 8 septembrie 1998, reținându-se că, potrivit art. 77 din Legea 71/1996,
nerespectarea termenelor de plată a sumelor datorate bugetului de stat atrage
obligația calculării și încasării majorărilor de întârziere.
Apelul declarat de reclamantă a fost admis de Curtea
de Apel București, care, prin decizia civilă 1281 din 26 septembrie 2001, a
schimbat în tot sentința și a respins acțiunea.
S-a reținut că, în cauză, sunt îndeplinite cerințele
prevăzute de art. 1 din O.U.G. nr. 106/2001, publicată în M. Of. nr. 353 din 30
iunie 2001, și anume că, de la data intrării în vigoare a ordonanței, B.A. SA
este exonerată, de drept, de orice fel de obligație față de autoritățile
administrației publice centrale ale căror cauze sunt anterioare datei semnării
contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni, altele decât cele aferente
creditelor și dobânzilor pentru care au fost emise titluri de stat pe numele
acesteia, potrivit legislației aplicabile.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs
reclamantul Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor care, invocând
motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a susținut că a fost
aplicată greșit legea, deoarece O.U.G. nr. 106/2000 a intrat în vigoare
ulterior raporturilor juridice în discuție și nu putea fi invocată, decât
eventual, pe calea unei contestații la executare.
S-a mai susținut că majorările de întârziere
prevăzute de art. 77 din Legea nr. 72/1996, privind finanțele publice, ca
urmare a încasării eronate de pârâtă în decembrie 1997 a sumei de 431.346.200
lei pe care a restituit-o la 8 septembrie 1998, sunt datorate recurentei și nu
bugetului de stat și, deci, nu operează dispozițiile O.U.G. nr. 68/1999, cum
s-a apărat pârâta.
Recursul este nefondat.
De menționat că singurul argument pentru care s-a
respins acțiunea a fost incidența O.U.G. nr. 106/2001, despre care recurenta a
pretins că este ulterioară producerii raportului juridic, deși a fost greșit
aplicată.
Se apreciază că, în mod corect, instanța de apel a
făcut aplicarea art. 1 din O.U.G. nr. 106/2001, deoarece aceasta, începând cu
data intrării în vigoare, respectiv, 30 iunie 2001, exonerează, de drept, pe
pârâtă de orice fel de obligație față de autoritățile administrației publice
centrale (situația reclamantei), ale căror cauze sunt anterioare semnării
contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni.
Or, în speța de față, cauzele obligației sunt
anterioare semnării contractului de privatizare, și anume, în data de 12
aprilie 2001, astfel că, din moment ce, la data pronunțării deciziei în apel,
această ordonanță se afla în vigoare, trebuia aplicată și nu în cadrul
contestației la executare, cum se susține în recurs.
Această ordonanță, sub aspectul aplicării ei, nu
poate fi raportată la momentul nașterii obligației de restituire pentru că
tocmai prin prevederile din art. 1 condiționează ca acestea să fie anterioare
semnării contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni.
Cu alte cuvinte, ceea ce interesează, și în raport de
care este sau nu aplicabilă O.U.G. nr. 106/2001, este momentul vânzării
acțiunilor, așa cum corect a considerat și instanța de apel.
Celelalte susțineri din recurs sunt fără relevanță
pentru că nu au constituit motivarea instanței de apel, iar recurenta nu a
pretins că această O.U.G. nr. 106/2001 nu are legătură cu cauza, ci că, față de
data publicării, nu s-a aplicat la speță.
Față de cele arătate, urmează a se respinge recursul
ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul Ministerul
Agriculturii, Alimentației și Pădurilor București, împotriva deciziei nr. 1281
din 26 septembrie 2001 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, ca
nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 iunie 2003.