ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1114/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1114/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
acțiunea înregistrată la 9 ianuarie 2003, Universitatea de Medicină și Farmacie
„Iuliu Hațieganu” în contradictoriu cu Universitatea Babeș Bolyai, Municipiul
Cluj - Napoca reprezentat prin primar și Ministerul Educației și Cercetării, a
solicitat să se constate că reclamanta este alături de pârâta Universitatea
Babeș Bolyai, succesoarea în drepturi a Universității Regale Ferdinand din
Cluj, preluând patrimoniul acesteia respectiv imobilele înscrise în C.F
nr.19751 A, teren în suprafață de 1 iugăr și 1018 stj cu construcțiile
existente, să se constate nulitatea absolută a ordinului Ministerului Educației
Naționale nr.3151/1999, să se dispună rectificarea de carte funciară și să se
constate dreptul de proprietate al reclamantei asupra imobilelor arătate mai
sus alături de pârâta Universitatea Babeș Bolyai.
Universitatea
de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj, a formulat cerere de
intervenție prin care a solicitat anularea parțială a Ordinului Ministerului
Educației Naționale nr. 3151/1999, rectificarea de carte funciară nr. 20347
Cluj în sensul revenirii la situația anterioară, să se constate că imobilul
aflat la numerele topografice 10891/1 și 10891/2 este proprietatea acestora.
Judecătoria
Cluj Napoca, prin sentința nr.1582 din 27 februarie 2003, a admis excepția de
necompetență materială și a disjuns petitele identificate în acțiune, respectiv
constatarea că reclamanta este succesoare în drepturi și obligații alături de
Universitatea Babeș Bolyai a Universității Regale Ferdinand I din Cluj, a
nulității încheierii de intabulare din CF nr.19751 a rectificării cărții
funciare și a constatării dreptului de proprietate al reclamantei asupra
imobilelor și terenului din cartea funciară mai sus arătată de petitul
privind constatarea nulității absolute a Ordinului Ministerului Educației
Naționale nr. 3151.
A
declinat competența materială de soluționare a petitului privind nulitatea
absolută a ordinului Ministerului Educației Naționale nr. 3151/1999 în favoarea
Curții de Apel Cluj și a declinat restul petitelor din acțiunea introductivă
arătate mai sus în favoarea Tribunalului Cluj.
A
dispus petitele din cererea de intervenție în interes propriu formulată de
intervenientul Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj,
respectiv petitul de anulare parțială a ordinului Ministerului Educației
Naționale nr. 3151 din 26 ianuarie 1999 de restul petitelor.
A
declinat competența materială de soluționare a petitului privind anularea
parțială a ordinului MEN nr.3151 din 26 ianuarie 1999 în favoarea Curții de
Apel Cluj.
A
declinat petitele privind constatarea că imobilul cu nr.top 10891/1, 10891/2
este proprietatea intervenientei, petitul privind înscrierea în CF a acestui
drept, radierea din CF 20347 Cluj a dreptului de proprietate a pârâtei
Universitatea Babeș Bolyai și rectificarea de carte funciară în favoarea
Tribunalului Cluj.
Curtea
de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința
nr. 405 din 10 aprilie 2003, a respins ca inadmisibilă acțiunea, pentru
neîndeplinirea procedurii prealabile –prevăzute de art. 5 din Legea nr. 29/1990
și cererea de intervenție.
Considerând
hotărârea netemeinică și nelegală, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu
Hațieganu” Cluj - Napoca, a declarat recurs și a solicitat admiterea lui și
casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare, în temeiul art. 304 pct. 3, 9
și 313 C. proc. civ.
Se
susține că s-a pronunțat o hotărâre cu încălcarea competenței altei instanțe și
că a îndeplinit procedura prealabilă atunci când a luat cunoștință de actul
atacat, conform dovezii depuse, astfel că se impune casarea sentinței.
Recursul
este nefondat.
Prin
acțiune se solicită anularea unui ordin emis de minister, adică a unui act
administrativ de autoritate, astfel că, instanței de contencios îi revine
competența de soluționare, respectiv Curții de apel – fiind vorba de un act al
unei autorități publice centrale, conform art. 3 pct.1 C. proc. civ., astfel
prima critică din recurs este neîntemeiată.
Urmarea
căii legale, a legii contenciosului administrativ, presupune respectarea
tuturor cerințelor impuse în art. 5 din Legea nr.29/1990, care stabilesc o
condiție de admisibilitate a acțiunii, efectuarea unei proceduri prealabile la
autoritatea emitentă a actului sau la autoritatea ierarhic superioară celei
emitente și termenele în care se poate face sesizarea instanței.
Este
real că reclamantei, ordinul în discuție nu i-a fost comunicat, dar acesta este
din anul 1999, din același an este și intabularea în CF, astfel că aceasta avea
posibilitatea cunoașterii lui.
Susținerea
că ar fi realizat procedura prealabilă în termen, întrucât a luat cunoștință
de ordin în momentul introducerii cererii de chemare în judecată și respectiv
comunicării întâmpinării de către pârâta Universitatea Babeș Bolyai, nu poate
fi primită întrucât conform dovezii de la fila 5 recurs procedura s-a
îndeplinit în februarie 2003, or, acțiunea s-a formulat la 9 ianuarie 2003,
iar ordinul este din anul 1999 ca și intabularea.
În
consecință, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul se privește
nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
recursul declarat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”
Cluj Napoca împotriva sentinței civile nr.405 din 10 aprilie 2003 a Curții de
Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată,
în ședința publică, astăzi 17 martie 2004.