ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7932/2006

Asupra recursurilor civile de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința nr. 164 din 17 februarie 2004, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția

civilă, au fost admise excepțiile lipsei calității procesuale active a

reclamanților B.F. și B.Z., a lipsei calității procesuale pasive a pârâților

Prefectura județului Cluj și Consiliul județean Cluj și a inadmisibilității

cererii privind lăsarea în deplină proprietate a cotei de 1115/7332, au fost

respinse excepțiile privitoare la inadmisibilitatea acțiunii pentru

neparcurgerea fazei administrative, pentru lipsa notificării, pentru incidența

legii fondului funciar și a lipsei calității procesuale pasive a Statului

Român, a fost admisă, în parte, acțiunea formulată de reclamanta R.M.,

împotriva pârâtelor SC T. SA Cluj-Napoca și Universitatea Babeș Bolyai, a fost

constatată preluarea abuzivă de către stat a cotei de 1115/7332 ce a aparținut

defunctului B.F. din imobilul înscris în C.F. Cluj, nr. top 21432/10, teren în

suprafață de 4 iugh și 932 stj.p., au fost obligate aceste pârâte să stabilească

măsuri reparatorii prin echivalent pentru partea de imobil pe care o dețin, în

favoarea reclamantei R.M., au fost respinse acțiunea formulată de reclamanții

B.F. și B.Z., pentru lipsa calității procesuale active, acțiunea promovată de

reclamanta R.M. împotriva pârâților Prefectura județului Cluj, Consiliul

județean Cluj și Municipiul Cluj-Napoca, pentru lipsa calității procesuale

pasive, capetele de cerere formulate de aceeași reclamantă împotriva pârâților

Primarul municipiului Cluj Napoca, Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca,

Universitatea Babeș Bolyai, G.L. și K.V., privind lăsarea în deplină

proprietate a cotei de 1115/7332 din imobil, ca inadmisibil, privind

restituirea în natură a acestei cote și constatarea nulității absolute a dispoziției

nr. 140/1980 emisă de fostul Consiliu popular al județului Cluj, precum și

constatarea dreptului de proprietate, ca nefondate și au fost obligate pârâtele

SC T. SA și Universitatea Babeș Bolyai să-i plătească reclamantei R.M. câte

2.000.000 lei cheltuieli de judecată.

Apelul

declarat de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței

tribunalului a fost respins, prin decizia civilă nr. 1558 din 12 octombrie

2004, pronunțată de Curtea de Apel Iași, în urma strămutării judecării cauzei

de la Curtea de Apel Cluj, prin încheierea nr. 4804 din 24 iunie 2004 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția civilă.

Prin

aceeași decizie a fost admis apelul declarat de reclamanții B.F. și B.Z., a

fost anulată, în parte, sentința tribunalului, a fost respinsă excepția lipsei

calității procesuale active a acestora și a fost reținută cauza pentru

rejudecare.

Rejudecând

cauza, Curtea de Apel Iași a pronunțat decizia civilă nr. 1826 din 14 decembrie

2004, prin care a fost admisă, în parte și acțiunea formulată de reclamanții

B.F. și B.Z., au fost obligate pârâtele SC T. SA Cluj-Napoca și Universitatea

Babeș Bolyai să le stabilească și acestora măsuri reparatorii prin echivalent,

alături de reclamanta R.M., respectiv, fiecare dintre pârâte, pentru partea de

imobil pe care o deține și au fost păstrate celelalte dispoziții ale sentinței.

Totodată

au fost respinse apelurile formulate de reclamanta R.M. și pârâtele SC T. SA

Cluj-Napoca și Universitatea Babeș Bolyai împotriva aceleiași sentințe și au

fost obligate aceste pârâte la plata sumei de câte 500.000 lei, față de

reclamanții B.F. și B.Z..

Împotriva

susmenționatei decizii au declarat recurs reclamanții R.M., B.F. și B.Z.,

precum și pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și SC T. SA

Cluj-Napoca.

Reclamanții

au susținut, în esență, prin recursul declarat, că se impunea admiterea în

totalitate a apelului pe care l-au formulat împotriva sentinței, care trebuia

modificată în sensul constatării nulității absolute a deciziei nr. 140/1980 și

restituirii în natură a cotei de 1115/7332 din imobil, iar, în subsidiar, au

solicitat casarea deciziei curții de apel și trimiterea cauzei, spre

rejudecare, aceleiași instanțe.

Prin

recursul său, pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice a invocat

lipsa calității sale procesuale pasive.

Pârâta

SC T. SA Cluj-Napoca, motivându-și recursul a susținut, în esență, că instanța

de fond și-a depășit limitele investirii sale prin acțiunea precizată, că a

fost încălcat principiul contradictorialității părților, întrucât dreptul la

măsuri reparatorii nu a fost pus în dezbaterea acestora și că au fost greșit

aplicate prevederile Legii nr. 10/2001.

Recursurile

sunt fondate, pentru motivul de casare de ordine publică, pus din oficiu în

dezbaterea părților, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

Atât

sentința tribunalului, cât și decizia curții de apel au fost pronunțate în

contradictoriu și cu pârâtul G.L., care era decedat de la data de 4 noiembrie

1971, conform copiei certificatului de deces depus, ca înscris nou în recurs

(fila 38), împrejurare ce nu a fost adusă la cunoștința instanțelor de fond și

de apel.

Printre

condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană fizică pentru a putea

fi parte într-un proces este și aceea de a avea capacitate procesuală de

folosință, care începe de la nașterea ei și încetează odată cu moartea

acesteia, conform art. 7 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954.

Or,

procesul s-a purtat, atât la instanța de fond, cât și la cea de apel în

contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință,

ceea ce atrage nulitatea hotărârilor pronunțate.

În

consecință, recursurile urmează a fi admise, conform art. 313 C. proc. civ., a

fi casate decizia curții de apel, sentința primei instanțe și a fi trimisă

cauza, spre rejudecare, Tribunalului Iași, devenit instanță de fond competentă,

în urma strămutării dosarului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursurile declarate de reclamanții B.F., B.Z. și R.M., de pârâții Statul

Român prin Ministerul Finanțelor Publice și SC T. SA Cluj Napoca.

Casează

decizia civilă nr. 1826 din 14 decembrie 2004 a Curții de Apel Iași, precum și

sentința civilă nr. 164 din 17 februarie 2004 a Tribunalului Cluj, secția

civilă.

Trimite

cauza spre rejudecare Tribunalului Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 octombrie 2006.