ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5153/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5153/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 17
noiembrie 2005, la Tribunalul Cluj, reclamantul M.M.A. a chemat în judecată, în
temeiul Legii nr. 10/2001, Prefectura Cluj și Universitatea „Babeș Bolyai”
Cluj-Napoca solicitând să fie obligată universitatea menționată să emită o
decizie motivată prin care să fie acordate reclamantului măsuri reparatorii
prin echivalent, constând în despăgubiri bănești, pentru terenul în suprafață
de 950 mp situat în Cluj-Napoca.
În cuprinsul acțiunii reclamantul a
arătat că este moștenitorul foștilor proprietari ai terenului, preluat în mod
abuziv, prin expropriere, în anul 1961.
Universitatea „Babeș Bolyai”
Cluj-Napoca a soluționat notificarea trimisă de reclamant emițând decizia nr.
12480 din 12 octombrie 2001 prin care au fost acordate reclamantului măsuri
reparatorii prin echivalent constând în titluri de valoare nominală folosite în
procesul de privatizare sau acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe
piața de capital.
Soluționând litigiul în primă
instanță, Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința nr. 500 din 25 mai
2006, a respins acțiunea împotriva Prefecturii Județului Cluj ca fiind
formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, dar a admis
acțiunea în contradictoriu cu pârâta Universitatea „Babeș – Bolyai”, a anulat
decizia nr. 12480/2001 emisă de universitate și a obligat-o pe aceasta din urmă
să emită o nouă decizie prin care să dispună restituirea în natură a unei
suprafețe de teren de 190 mp, iar pentru restul de 760 mp să propună acordarea
de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și
plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate de stat în mod abuziv.
Curtea de Apel Cluj, prin decizia
civilă nr. 457/A din 29 noiembrie 2006, a admis apelul declarat de Universitatea
„Babeș-Bolyai” și, în consecință a schimbat în parte sentința civilă nr.
500/2006 a Tribunalului Cluj în sensul că a obligat această pârâtă să emită o
decizie prin care să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii
speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor pentru întreaga
suprafață de teren de 950 mp care a fost expropriată. Restul dispozițiilor
sentinței a fost menținut.
În considerentele deciziei curtea de
apel a motivat că restituirea în natură nu este posibilă deoarece scopul
exproprierii a fost realizat prin edificarea unui complex studențesc.
Împotriva deciziei curții de apel a
declarat recurs reclamantul care, fără a invoca vreunul din motivele de
nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., a susținut, în esență, că nu
este de acord cu măsurile reparatorii prin echivalent ci solicită restituirea
în natură a suprafeței de 190 mp, iar pentru restul suprafeței de teren
expropriate să i se acorde despăgubiri bănești.
Recursul declarat nu este întemeiat.
Prin Legea nr. 10/2001 a fost
reglementat regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada
6 martie 1945-22 decembrie 1989. Potrivit art. 11 alin. (4) din această lege,
în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional
întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru
întregul imobil.
În prezentul litigiu, terenul în
suprafață de 950 mp a fost preluat, în mod abuziv, prin Decretul nr. 209/1961,
fiind expropriat, alături de alte imobile din vecinătate, pentru construirea
căminelor studențești ale Universității „Babeș-Bolyai”. Construirea căminelor
studențești a fost făcută în perioada 1961 – 1963.
Așa cum rezultă din schițele de
amplasare a căminelor studențești pentru realizarea cărora s-a dispus
exproprierea (filele 61 și 64) și din raportul de expertiză judiciară întocmit
în cauză (filele 73-79), lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă
funcțional întregul teren în suprafață de 950 mp. Concluziile expertizei au
fost confirmate de cercetarea efectuată la fața locului de către instanța de
apel (fila 24).
Probele administrate conduc la
concluzia că lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional
întregul teren expropriat, așa încât instanța de apel a aplicat corect Legea
nr. 10/2001 hotărând că nu este posibilă restituirea în natură, nici măcar
parțială și că reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii stabilite în
echivalent pentru întregul imobil.
Decizia instanței de apel fiind dată
cu aplicarea corectă a legii, urmează să fie respins recursul exercitat în
cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul
declarat de reclamantul M.M.A. împotriva deciziei nr. 457 A din 29 noiembrie
2006 a Curții de Apel Cluj, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 iunie 2007.