ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5153/2007

Asupra recursului de față; Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 17 noiembrie 2005, la Tribunalul Cluj, reclamantul M.M.A. a chemat în judecată, în temeiul Legii nr. 10/2001, Prefectura Cluj și Universitatea „Babeș Bolyai” Cluj-Napoca solicitând să fie obligată universitatea menționată să emită o decizie motivată prin care să fie acordate reclamantului măsuri reparatorii prin echivalent, constând în despăgubiri bănești, pentru terenul în suprafață de 950 mp situat în Cluj-Napoca.

În cuprinsul acțiunii reclamantul a arătat că este moștenitorul foștilor proprietari ai terenului, preluat în mod abuziv, prin expropriere, în anul 1961. Universitatea „Babeș Bolyai” Cluj-Napoca a soluționat notificarea trimisă de reclamant emițând decizia nr. 12480 din 12 octombrie 2001 prin care au fost acordate reclamantului măsuri reparatorii prin echivalent constând în titluri de valoare nominală folosite în procesul de privatizare sau acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital.

Soluționând litigiul în primă instanță, Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința nr. 500 din 25 mai 2006, a respins acțiunea împotriva Prefecturii Județului Cluj ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, dar a admis acțiunea în contradictoriu cu pârâta Universitatea „Babeș – Bolyai”, a anulat decizia nr. 12480/2001 emisă de universitate și a obligat-o pe aceasta din urmă să emită o nouă decizie prin care să dispună restituirea în natură a unei suprafețe de teren de 190 mp, iar pentru restul de 760 mp să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate de stat în mod abuziv.

Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 457/A din 29 noiembrie 2006, a admis apelul declarat de Universitatea „Babeș-Bolyai” și, în consecință a schimbat în parte sentința civilă nr. 500/2006 a Tribunalului Cluj în sensul că a obligat această pârâtă să emită o decizie prin care să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor pentru întreaga suprafață de teren de 950 mp care a fost expropriată. Restul dispozițiilor sentinței a fost menținut. În considerentele deciziei curtea de apel a motivat că restituirea în natură nu este posibilă deoarece scopul exproprierii a fost realizat prin edificarea unui complex studențesc.

Împotriva deciziei curții de apel a declarat recurs reclamantul care, fără a invoca vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., a susținut, în esență, că nu este de acord cu măsurile reparatorii prin echivalent ci solicită restituirea în natură a suprafeței de 190 mp, iar pentru restul suprafeței de teren expropriate să i se acorde despăgubiri bănești. Recursul declarat nu este întemeiat. Prin Legea nr. 10/2001 a fost reglementat regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Potrivit art. 11 alin. (4) din această lege, în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil.

În prezentul litigiu, terenul în suprafață de 950 mp a fost preluat, în mod abuziv, prin Decretul nr. 209/1961, fiind expropriat, alături de alte imobile din vecinătate, pentru construirea căminelor studențești ale Universității „Babeș-Bolyai”. Construirea căminelor studențești a fost făcută în perioada 1961 – 1963. Așa cum rezultă din schițele de amplasare a căminelor studențești pentru realizarea cărora s-a dispus exproprierea (filele 61 și 64) și din raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză (filele 73-79), lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren în suprafață de 950 mp.

Concluziile expertizei au fost confirmate de cercetarea efectuată la fața locului de către instanța de apel (fila 24). Probele administrate conduc la concluzia că lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren expropriat, așa încât instanța de apel a aplicat corect Legea nr. 10/2001 hotărând că nu este posibilă restituirea în natură, nici măcar parțială și că reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii stabilite în echivalent pentru întregul imobil. Decizia instanței de apel fiind dată cu aplicarea corectă a legii, urmează să fie respins recursul exercitat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul M.M.A. împotriva deciziei nr. 457 A din 29 noiembrie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 iunie 2007.