ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3440/2003

Decizia nr.

3440

Dosar nr. 5741/2001

Asupra recursului de față.

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 206 din 22 aprilie 1999

Tribunalul Tulcea a admis acțiunea reclamantei R. S.A. D.T. Tulcea și a obligat

pârâta S.C. A. SRL Tulcea, prin lichidator, la plata sumei de 18.689.498 lei

contravaloare prestații telefonice, 5.743.446 lei majorări de întârziere precum

și cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a

reținut că deși pârâta a pretins că nu datorează suma solicitată nu a produs

dovezi în acest sens, iar reclamanta prin probele administrate a format

convingerea instanței de temeinicia pretențiilor sale.

Împotriva acestei sentințe a promovat apel

pârâta motivând că s-a reținut eronat situația de fapt.

Astfel se susține că posturile telefonice din

Galați au fost suspendate, iar pentru postul telefonic din Tulcea începând cu

luna octombrie 1997 sediul social a fost mutat la o altă adresă.

Curtea de Apel Constanța, secția comercială, prin

decizia civilă nr. 428 din 26 aprilie 2001 a admis apelul, a schimbat în tot

sentința criticată și pe fond a respins acțiunea ca nefondată.

În motivarea soluției date, instanța de apel a

reținut având în vedere și concluziile expertizei contabile efectuate că prin

probele administrate reclamanta nu a făcut dovada prestațiilor telefonice.

Astfel, postul telefonic 936464021 a prezentat

un desfășurător al convorbirilor contestat de pârâtă, postul telefonic nr. 036463294

nu are legătură cu obiectul cauzei dedus judecății, iar din concluziile raportului

de expertiză rezultă că linia închiriată de centrala EWSD Galați 036-463229 nu

a fost folosită fiind suspendată la data de 30 septembrie 1997, iar în ce

privește postul telefonic nr. 512260 a rămas în exploatare noului proprietar al

apartamentului unde pârâta a avut sediul până la 15 octombrie 1997.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs

reclamanta, în termen și legal timbrat criticile vizând aspecte de nelegalitate

și netemeinicie cu referire la art. 304 pct. 8 C. proc. civ.

Se susține că au fost interpretate greșit actele

deduse judecății respectiv că simplul fapt al contestării desfășurătorului

convorbirilor telefonice efectuate la postul telefonic 036464021 nu face dovadă

în favoarea pârâtei, că nu s-a avut în vedere că pentru postul telefonic

036463229 debitul solicitat privea o perioadă anterioară suspendării, că postul

telefonic 512260 a rămas în folosința noului proprietar, iar în contractul de

vânzare-cumpărare dintre cele două societăți nu se vorbește de postul telefonic

și că pentru celelalte posturi telefonice nu se poate prezenta desfășurător

întrucât centrala este analogică.

Recursul este fondat.

În adevăr în soluționarea apelului a dat o

interpretare eronată actelor deduse judecății respectiv probele administrate de

reclamanta-recurentă.

Astfel s-a făcut dovada că pârâta a beneficiat

de posturile telefonice nr. 036464021 și 036463229 desființate la data de 15

octombrie 1997 și nr. 543604 și 543605 desființate la data de 6 noiembrie 1997

precum și nr. 512260 desființat la data de 8 ianuarie 1998, așa cum rezultă din

copia facturilor emise cât mai ales din cuprinsul ordinelor de serviciu pentru

desființare.

Procesul verbal de verificare la sediul social,

anexat acțiunii confirmă existența debitului, situație în care susținerile

intimatei-pârâte nu pot fi luate în considerație.

Mai mult din corespondența purtată rezultă fără

putință de tăgadă că debitul este anterior suspendării posturilor telefonice,

iar vânzarea imobilului în care se afla sediul social nu cuprinde și postul

telefonic iar beneficiara acestuia nu a solicitat închiderea sau desființarea

acestuia ci transferul care nu s-a realizat.

De altfel expertiza efectuată în cauză nu

răspunde la obiecțiunile stabilite, iar prin adresa din 26 aprilie 2001

expertul arată că nu este în măsură să răspundă la obiecțiunile

reclamantei-recurente.

Față de cele arătate în considerarea

dispozițiilor art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul declarat de

reclamanta R. S.A. D.T. Tulcea împotriva deciziei nr. 428 din 26 aprilie 2001,

a Curții de Apel Constanța, secția comercială.

Modifică decizia atacată în sensul că respinge

apelul pârâtei S.C. A. SRL Tulcea, prin lichidator S.C. C.I. SRL Brăila ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 iulie

2003