ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4423/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 343/2003, pronunțată de Curtea de Apel București, a fost admisă cererea formulată de recurenta SC A.M. SA București, în contradictoriu cu Comisia de Supraveghere a Asigurărilor București, în sensul că s-a dispus suspendarea deciziilor emise de pârâtă, în vederea interzicerii încheierii de noi contracte de asigurare, de reînnoire a celor expirate și de retragere a autorizației de funcționare privind activitatea de asigurare a reclamantei. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că în condițiile promovării unei acțiuni în anulare a celor două decizii emise de pârâtă, sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 9 din Legea nr. 29/1990, pentru admisibilitatea cererii de suspendare.

Împotriva acestei sentințe, cu respectarea condițiilor impuse de art. 301 și art. 306 alin. (1) C. proc. civ., a declarat recurs, pârâta Comisia de Supraveghere a Asigurărilor București. În motivarea recursului s-a invocat faptul că prima instanță a ignorat caracterul excepțional al măsurii suspendării actului administrativ, caracter ce rezultă, doar atunci când este îndoielnică legalitatea acestuia. Ori, în condițiile în care nu a fost învestită cu o astfel de verificare, instanța nu putea considera ca fiind justificată, măsura suspendării. Pe de altă parte, a fost criticată hotărârea instanței de fond, pentru faptul de a fi avut în vedere exclusiv interesele reclamantei, decurgând din încetarea activității de asigurare, ignorându-se și deci, fără a se avea în vedere singurul interes ce trebuia reținut, acela al clienților ce pot fi prejudiciați, prin caracterul defectuos al activității reclamantei.

De asemenea, nu s-a ținut seama de faptul că aceeași reclamantă, nu mai are autorizație de funcționare, fiindu-i retrasă de către pârâtă. Examinând recursul pârâtei, prin prisma criticilor invocate, se constată că acesta este nefondat. Prin sentința supusă recursului de față, a fost dispusă suspendarea executării deciziilor nr. 3220/2003 și nr. 3237/2003, emise de pârâta-recurentă, până la soluționarea acțiunii în anulare a acestor decizii, în dosarul nr. 586/2003 aflat pe rolul curții de apel. Atâta timp, cât exista o acțiune în justiție, ce contesta tocmai legalitatea celor două acte, rezultă că instanța putea să aibă îndoieli în privința legalității acestora și să constate, deci, îndeplinirea condițiilor cerute de art. 9 din Legea nr. 29/1990, pentru suspendarea executării.

În ce privește interesul protejat, în mod corect instanța de fond a avut în vedere interesul uneia din părțile implicate în proces, și nu interesul terților. Totodată, inexistența autorizației de funcționare nu putea fi reținută ca un motiv de inadmisibilitate a cererii de suspendare, de vreme ce, prin acțiunea în anulare, se solicita chiar anularea deciziei de retragere a autorizației de funcționare. În același timp, obiectul cererii de suspendare îl formează și suspendarea efectelor aceleiași decizii, de retragere a autorizației. Pe lângă aspectele relevate, se mai observă că la data soluționării prezentului recurs, 22 iunie 2004, era deja pronunțată hotărârea în acțiunea în anulare ce a format obiectul dosarului nr. 586/2003 al Curții de Apel București.

Așadar, a fost pronunțată hotărârea, până la darea căreia s-a dispus suspendarea executării, ceea ce face ca recursul de față să rămână și fără obiect. Ținându-se însă, seama de faptul că nici criticile formulate nu sunt fondate, urmează ca acest recurs să fie respins, și pentru neîndeplinirea condițiilor impuse de art. 304 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor împotriva sentinței civile nr. 343 din 18 martie 2003 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 iunie 2004.