ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4035/2010

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta

SC C.A.I.B. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta Comisia de Supraveghere

a Asigurărilor suspendarea executării Deciziei nr. 32 din 20 ianuarie 2009

emisă de pârâtă, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 15 din Legea nr.

554/2004.

În motivarea cererii

sale, reclamanta a arătat că prin această decizie, pârâta a dispus în mod

injust și nelegal măsura interzicerii desfășurării temporare a activității de

brokeraj în asigurări, reținând în sarcina acesteia săvârșirea faptei

contravenționale prevăzută de art. 63 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 136/1995,

respectiv încasarea primelor de asigurare și nevirarea acestora la asigurător

în baza și cu respectarea contractului de mandat comercial încheiat cu aceasta.

Prin întâmpinarea

formulată în cauză de pârâta Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a invocat

excepția puterii lucrului judecat, arătând că cererea reclamantei de suspendare

a aceleiași decizii, întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004,

obiect al Dosarului nr. 859/2/2009, a fost respinsă irevocabil.

Prin Sentința nr.

1551 din 26 martie 2010, Curtea de Apel București a respins, ca inadmisibilă,

cererea de suspendare formulată de reclamantă.

Pentru a pronunța

această hotărâre, Curtea a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 14

alin. (6) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora „nu pot fi formulate mai

multe cereri de suspendare succesive pentru aceleași motive”.

Împotriva sentinței

pronunțată de Curtea de Apel București a declarat recurs reclamanta SC C.A.I.B.

SRL.

În conformitate cu

dispozițiile art. 303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin

însăși cererea de recurs sau înlăuntrul acestui termen.

Din actele dosarului

rezultă că reclamanta a formulat o simplă declarație de recurs la data de 30

martie 2010, motivele de recurs nefiind depuse la dosar.

Dar așa cum prevăd și

dispozițiile art. 303 alin. (2) C. proc. civ., termenul pentru depunerea

motivelor de recurs se socotește de la comunicarea (pronunțarea) hotărârii,

chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.

Având în vedere că

dispoziția imperativă a legii nu a fost îndeplinită și, în cauză, nu s-au ivit

motive de ordine publică care să fie puse în discuția părților din oficiu,

conform art. 306 C. proc. civ., instanța urmează a constata nulitatea

recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de SC C.A.I.B. SRL împotriva Sentinței nr. 1551 din 26 martie 2010 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 1 octombrie 2010.