ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 297/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 297/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată
pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și
fiscal, reclamanta
SC R.B.A.R. SRL a solicitat în contradictoriu cu Comisia de Supraveghere
a Asigurărilor anularea Deciziei nr. 537 din 6 august 2007 emisă de aceasta.
În motivarea acțiunii
reclamanta a arătat că prin Decizia de sancționare nr. 537 din 6 august 2007
emisă de Președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a fost
sancționată cu retragerea autorizației de funcționare a brokerului de
asigurare, în temeiul prevederilor art. 39 alin. (3) lit. e) coroborat cu art. 35
alin. (7) lit. a) și lit. f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările și
completările ulterioare.
Mai arată reclamanta că nu a
existat și nu există obligația de a-și schimba datele de identificare câtă
vreme denumirea, forma juridică de organizare, numărul de asociați, capitalul
social și sediu, au fost și sunt aceleași de la momentul înființării și până în
prezent.
Precizează reclamanta că
raportările lunare și trimestriale au fost depuse, dar nu în forma prevăzută de
Ordinul nr. 3110/2004. Pentru aceste abateri reclamanta a fost sancționată prin
Decizia C.S.A. nr. 229 din 3 aprilie 2007, ceea ce înseamnă că pentru această
faptă nu se poate aplica a doua sancțiune.
În ceea ce privește polițele
de asigurare pentru răspunderea civilă profesională s-au inițiat demersurile
suplimentării lor, până la nivelul stipulat în Ordinul nr. 3110/2004.
Prin sentința civilă nr. 69
din 15 ianuarie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta SC R.B.A.R.
SRL, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel,
Curtea a reținut că:
- societatea a înființat în
perioada 01 iunie 2005 – 12 decembrie 2006 un număr de 19 puncte de lucru pe
raza județelor Prahova, Giurgiu și Gorj, fără avizul prealabil al Comisiei de
Supraveghere a Asigurărilor, încălcând prevederile art. 5 lit. b) din Legea nr.
32/2000 cu modificările și completările ulterioare și ale art. 4 alin. (1) și alin.
(2) din Ordinul nr. 3110/2004;
- societatea nu a făcut
dovada că a depus la C.S.A. raportările financiare aferente trimestrelor III și
IV 2006, încălcând prevederile nr. 4 lit. c) coroborat cu art. 2 alin. (2) lit.
c) din Ordinul nr. 3117/2005 și prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea
nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare; raportările lunare
privind taxa de funcționare aferentă lunilor ianuarie – noiembrie 2006 au fost
transmise cu întârziere și anume o singură dată, în data de 16 ianuarie 2007,
încălcând prevederile art. 4 lit. e) coroborat cu art. 2 alin. (2) lit. d) din
Ordinul nr. 3117/2005 și prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000;
raportările lunare privind taxa de funcționare aferentă lunilor ianuarie –
februarie 2007 au fost transmise cu întârziere și anume o singură dată, în data
de 12 aprilie 2007 încălcând prevederile art. 4 lit. e) coroborat cu art. 2 alin.
(2) lit. d) din Ordinul nr. 3117/2005 și prevederile art. 35 alin. (5) lit. f)
din Legea nr. 32/2000.
Concluzionează Curtea că,
prin Decizia
Comisiei
de Supraveghere a Asigurărilor nr. 229 din 3 aprilie 2007 reclamanta a fost
sancționată cu amendă în cuantum de 10% din capitalul social, pentru
nedepunerea raportărilor financiari aferente trimestrului III/2006; ceea ce
confirmă repetabilitatea săvârșirii unor fapte cu caracter contravențional,
justificându-se aplicarea sancțiunii de retragere a autorizației de funcționare
a acesteia.
Împotriva acestei sentințe a
formulat recurs reclamanta SC R.B.A.R. SRL, invocând motivele reglementate de art.
304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.
Astfel, în dezvoltarea
primului motiv de recurs, recurenta arată că hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se sprijină, limitându-se la a aprecia ca fiind corectă
sancțiunea aplicată de pârâtă și considerând că Decizia nr. 537 din 6 august 2007
emisă de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (autoritatea pârâtă) face
dovada prin ea însăși a existenței faptei, a autorului acesteia și a
vinovăției. Se susține că au fost încălcate astfel garanțiile procesuale
prevăzute de art. 6 din C.E.D.O.
În dezvoltarea celui de-al
doilea motiv de recurs, recurenta susține că hotărârea este lipsită de temei
legal, fiind dată cu încălcarea art. 39 alin. (3) lit. e) coroborat cu art. 35 alin.
(7) lit. a) și lit. f) din Legea nr. 32/2000 privind societățile de asigurare
și supravegherea asigurărilor, texte de lege care prevăd limitativ cazurile în
care o societate de asigurare poate fi sancționată. Recurenta precizează că în
speță nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor legale menționate, care să
justifice menținerea sancțiunii contestate.
Analizând actele și
lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, Înalta
Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Cu privire la primul motiv
de recurs, Înalta Curte reține că sentința atacată a fost pronunțată în baza
probelor administrate de ambele părți și a dezbaterilor contradictorii,
stabilindu-se că procesul - verbal privind controlul inopinat efectuat la SC R.B.A.R.
SRL, înregistrat la C.S.A. din 9 iulie 2007, precum și nota de control din 10
iulie 2007, sunt concludente în ceea ce privește dovada faptelor
contravenționale, primul act fiind semnat fără obiecțiuni de societate, aceasta
din urmă nefăcând dovada contrară celor reținute în aceste acte nici în
instanță.
Față de cele de mai sus,
recurenta nu poate susține cu argumente întemeiate că i-ar fi fost încălcat
dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 din C.E.D.O., apărările sale
fiind analizate cu respectarea acestui principiu.
În ceea ce privește al
doilea motiv de recurs, se constată că instanța de fond a analizat în concret
existența cazurilor de retragere a autorizației de funcționare prevăzută de art.
39 alin. (3) lit. e) coroborat cu art. 35 alin. (7) lit. a) și lit. f) din
Legea nr. 32/2000 privind societățile de asigurare și supravegherea
asigurărilor, astfel că susținerea recurentului privind lipsa de temei legal a
hotărârii este nefondată.
Pentru considerentele
menționate, cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi
respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de SC R.B.A.R.
SRL împotriva sentinței civile nr. 69 din 15 ianuarie 2008 a Curții de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 22 ianuarie 2009.