ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.01.2009

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 297/2009

HOTĂRÂRE
22.01.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 297/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, reclamanta

SC R.B.A.R. SRL a solicitat în contradictoriu cu Comisia de Supraveghere

a Asigurărilor anularea Deciziei nr. 537 din 6 august 2007 emisă de aceasta.

În motivarea acțiunii

reclamanta a arătat că prin Decizia de sancționare nr. 537 din 6 august 2007

emisă de Președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a fost

sancționată cu retragerea autorizației de funcționare a brokerului de

asigurare, în temeiul prevederilor art. 39 alin. (3) lit. e) coroborat cu art. 35

alin. (7) lit. a) și lit. f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările și

completările ulterioare.

Mai arată reclamanta că nu a

existat și nu există obligația de a-și schimba datele de identificare câtă

vreme denumirea, forma juridică de organizare, numărul de asociați, capitalul

social și sediu, au fost și sunt aceleași de la momentul înființării și până în

prezent.

Precizează reclamanta că

raportările lunare și trimestriale au fost depuse, dar nu în forma prevăzută de

Ordinul nr. 3110/2004. Pentru aceste abateri reclamanta a fost sancționată prin

Decizia C.S.A. nr. 229 din 3 aprilie  2007, ceea ce înseamnă că pentru această

faptă nu se poate aplica a doua sancțiune.

În ceea ce privește polițele

de asigurare pentru răspunderea civilă profesională s-au inițiat demersurile

suplimentării lor, până la nivelul stipulat în Ordinul nr. 3110/2004.

Prin sentința civilă nr. 69

din 15 ianuarie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta SC R.B.A.R.

SRL, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel,

Curtea a reținut că:

- societatea a înființat în

perioada 01 iunie 2005 – 12 decembrie 2006 un număr de 19 puncte de lucru pe

raza județelor Prahova, Giurgiu și Gorj, fără avizul prealabil al Comisiei de

Supraveghere a Asigurărilor, încălcând prevederile art. 5 lit. b) din Legea nr.

32/2000 cu modificările și completările ulterioare și ale art. 4 alin. (1) și alin.

(2) din Ordinul nr. 3110/2004;

- societatea nu a făcut

dovada că a depus la C.S.A. raportările financiare aferente trimestrelor III și

IV 2006, încălcând prevederile nr. 4 lit. c) coroborat cu art. 2 alin. (2) lit.

c) din Ordinul nr. 3117/2005 și prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea

nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare; raportările lunare

privind taxa de funcționare aferentă lunilor ianuarie – noiembrie 2006 au fost

transmise cu întârziere și anume o singură dată, în data de 16 ianuarie 2007,

încălcând prevederile art. 4 lit. e) coroborat cu art. 2 alin. (2) lit. d) din

Ordinul nr. 3117/2005 și prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000;

raportările lunare privind taxa de funcționare aferentă lunilor ianuarie –

februarie 2007 au fost transmise cu întârziere și anume o singură dată, în data

de 12 aprilie 2007 încălcând prevederile art. 4 lit. e) coroborat cu art. 2 alin.

(2) lit. d) din Ordinul nr. 3117/2005 și prevederile art. 35 alin. (5) lit. f)

din Legea nr. 32/2000.

Concluzionează Curtea că,

prin Decizia

Comisiei

de Supraveghere a Asigurărilor nr. 229 din 3 aprilie 2007 reclamanta a fost

sancționată cu amendă în cuantum de 10% din capitalul social, pentru

nedepunerea raportărilor financiari aferente trimestrului III/2006; ceea ce

confirmă repetabilitatea săvârșirii unor fapte cu caracter contravențional,

justificându-se aplicarea sancțiunii de retragere a autorizației de funcționare

a acesteia.

Împotriva acestei sentințe a

formulat recurs reclamanta SC R.B.A.R. SRL, invocând motivele reglementate de art.

304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.

Astfel, în dezvoltarea

primului motiv de recurs, recurenta arată că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se sprijină, limitându-se la a aprecia ca fiind corectă

sancțiunea aplicată de pârâtă și considerând că Decizia nr. 537 din 6 august 2007

emisă de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (autoritatea pârâtă) face

dovada prin ea însăși a existenței faptei, a autorului acesteia și a

vinovăției. Se susține că au fost încălcate astfel garanțiile procesuale

prevăzute de art. 6 din C.E.D.O.

În dezvoltarea celui de-al

doilea motiv de recurs, recurenta susține că hotărârea este lipsită de temei

legal, fiind dată cu încălcarea art. 39 alin. (3) lit. e) coroborat cu art. 35 alin.

(7) lit. a) și lit. f) din Legea nr. 32/2000 privind societățile de asigurare

și supravegherea asigurărilor, texte de lege care prevăd limitativ cazurile în

care o societate de asigurare poate fi sancționată. Recurenta precizează că în

speță nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor legale menționate, care să

justifice menținerea sancțiunii contestate.

Analizând actele și

lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, Înalta

Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Cu privire la primul motiv

de recurs, Înalta Curte reține că sentința atacată a fost pronunțată în baza

probelor administrate de ambele părți și a dezbaterilor contradictorii,

stabilindu-se că procesul - verbal privind controlul inopinat efectuat la SC R.B.A.R.

SRL, înregistrat la C.S.A. din 9 iulie 2007, precum și nota de control din 10

iulie 2007, sunt concludente în ceea ce privește dovada faptelor

contravenționale, primul act fiind semnat fără obiecțiuni de societate, aceasta

din urmă nefăcând dovada contrară celor reținute în aceste acte nici în

instanță.

Față de cele de mai sus,

recurenta nu poate susține cu argumente întemeiate că i-ar fi fost încălcat

dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 din C.E.D.O., apărările sale

fiind analizate cu respectarea acestui principiu.

În ceea ce privește al

doilea motiv de recurs, se constată că instanța de fond a analizat în concret

existența cazurilor de retragere a autorizației de funcționare prevăzută de art.

39 alin. (3) lit. e) coroborat cu art. 35 alin. (7) lit. a) și lit. f) din

Legea nr. 32/2000 privind societățile de asigurare și supravegherea

asigurărilor, astfel că susținerea recurentului privind lipsa de temei legal a

hotărârii este nefondată.

Pentru considerentele

menționate, cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi

respins ca nefondat.

Respinge

recursul declarat de SC R.B.A.R.

SRL împotriva sentinței civile nr. 69 din 15 ianuarie 2008 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 22 ianuarie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-01-30
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 335/2008
ulterioare, decizia de sancționare fiind legală și temeinică întrucât a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale și având la bază atitudinea culpabilă a conducătorului societății de asigurări, care nu a luat măsurile necesare în condi
ÎCCJ 2011-03-08
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1348/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Soluția primei instanțe Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București reclamanta SC M.A.B.A. SRL a solicitat în c
ÎCCJ 2009-02-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 694/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 18 septembrie 2008, A.V.I.G. sa București, a declarat recurs împotriva sentinței nr. 1719 din 4 iunie 2008 pronunțată de Curt
ÎCCJ 2010-01-22
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 284/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1.Obiectul acțiunii și procedura derulată în fața primei instanțe p rin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, secția
ÎCCJ 2011-04-13
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2197/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC E.L.
Sursă