ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 988/2003

Prin cererea adresată secției comerciale a Tribunalului Constanța la data de 12 mai 2000, înregistrată la nr. 1089, reclamantul F.P.S. a chemat în judecată pârâta SC S.M. SA Eforie Nord, solicitând ca aceasta să fie obligată să-i plătească suma de 9.213.331 lei cu titlu de dividende pentru exercițiul financiar al anului 1996 și suma de 7.496.983 lei cu titlu de daune interese moratorii. Secția comercială a Tribunalului Constanța a respins, ca fiind nefondată, acțiunea reclamantului prin sentința civilă nr. 1549, pronunțată la data de 2 iunie 2000, în dosarul nr. 1089/2000, cu motivarea că, prin hotărârea Adunării Generale a Acționarilor SC S.M. SA din 14 aprilie 1999, s-a stabilit, cu respectarea cerințelor art. 112 din Legea nr. 31/1990, republicată, ca sumele ce se datorează cu titlu de dividende să fie investite, hotărâre ce și-a produs efectele, aceste sume fiind folosite pentru constituirea fondului de dezvoltare, nefiind atacată de F.P.S.

al cărui reprezentant nu a fost de acord cu măsura adoptată în acest sens, astfel că acesta nu poate pretinde sumele în litigiu. Secția comercială a Curții de Apel Constanța, prin decizia nr. 1922, pronunțată la data de 20 decembrie 2000, în dosarul nr. 4211/COM/2000, a admis apelul formulat de reclamant împotriva acestei hotărâri pe care a schimbat-o în tot, în sensul că a admis acțiunea acestuia și a obligat pârâta să-i plătească suma de 9.213.331 lei cu titlu de dividende pentru anul 1996 și suma de 7.496.983 lei cu titlu de dobânzi.

Spre a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că, din actele depuse la dosar, nu rezultă că bilanțul contabil, înregistrat la organele abilitate, a fost modificat cu privire la modalitatea de reinvestire a dividendelor, iar acest act, ce arată exercițiul financiar al anului 1996, relevă că pârâta datorează F.P.S., suma de 9.862.042 lei, dividend net, pe care acesta este îndreptățit să o primească în conformitate cu art. 67 alin. (2) și 122 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată, ca și dobânzile solicitate față de dispozițiile art. 43 și 370 C. com., precum și ale art. 1088 C. civ., în considerarea prejudiciului suferit pe perioada întârzierii plății dividendelor. Împotriva deciziei pronunțate în apel a formulat recurs intimata-pârâtă, fără a indica temeiul de drept al cererii sale.

În motivarea recursului, s-a arătat, în esență, că hotărârea instanței de apel este nelegală, fiind dată cu încălcarea hotărârii Adunării Generale a Acționarilor SC S.M. SA, din 11 aprilie 1997, prin care s-a stabilit, în condițiile prevăzute de lege, modificarea bilanțului inițial cu privire la dividendele cuvenite acționarilor pentru anul 1996 și reinvestirea acestora, aspect ce rezultă și din bilanțul nr. 17231 din 15 aprilie 1997, cu repartizarea profitului în structura stabilită, conform normelor de închidere a exercițiului financiar depus la dosar, urmarea căreia s-a constituit fondul de dezvoltare la nivelul acestor dividende. Intimata A.P.A.P.S., succesoarea legală a F.P.S., prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei atacate.

Recursul este fondat. Astfel, examinarea probelor administrate relevă că Adunarea Generală a Acționarilor SC S.M. SA, întrunită în ședință ordinară la data de 11 aprilie 1997, a hotărât, în conformitate cu art. 111 alin. (2) lit. a) și lit. e) din Legea nr. 31/1990, republicată, modificarea bilanțului contabil aferent anului financiar 1996, aprobând reinvestirea profitului prin includerea acestuia în fondul de dezvoltare al societății cu majoritatea cerută de art. 112 alin. (1) al aceluiași act normativ. Este de observat că F.P.S.

a anexat cererii introductive formularul inițial, nemodificat, al contului de profit și pierdere și anexei 1 la acesta, referitoare la repartizarea profitului înscris, la care a făcut referire instanța de apel, ignorând forma sa modificată și depusă de pârâtă în probațiune ca și faptul că singurul bilanț contabil, cont de profit și pierdere și anexele la acesta, înregistrat și depus la Administrația Financiară, este, conform înscrisurilor existente la dosar, cel în forma modificată, care nu prevede la repartizarea profitului nici o sumă pentru a fi plătită cu titlu de dividende, în respectarea menționatei hotărâri impusă de interesele sociale. Așa fiind, având în vedere că organul suprem de conducere și decizie al SC S.M.

SA, adunarea generală, nu a decis distribuirea beneficiilor din dividende, se remarcă că instanța de apel, prin decizia pronunțată, a înfrânt voința societară și a încălcat dispozițiile art. 131 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicată, care consacră caracterul obligatoriu al hotărârilor luate de adunarea generală, în condițiile prevăzute de lege. Pentru aceste considerente, reținând incidența în cauză a dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea, în temeiul art. 312 alin.(1), (2) și (3) C. proc. civ., va admite recursul intimatei-pârâte, va modifica decizia atacată și va respinge apelul formulat de reclamant împotriva sentinței tribunalului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta, SC S.M. SA Eforie Nord, împotriva deciziei nr. 1992 din 20 decembrie 2000 a Curții de Apel Constanța, secția comercială; modifică decizia atacată, în sensul că respinge apelul, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 februarie 2003.