ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 807/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 17 februarie 2000 reclamantul F.P.S. (în prezent A.P.A.P.S.) a chemat în judecată pe pârâta S.C. E. S.A. Constanța pentru a fi obligată la plata sumelor de 821.790.312 lei reprezentând dividende pentru exercițiul financiar al anilor 1996 și 1997, plus 624.613.354 lei daune interese moratorii calculate la nivelul dobânzilor bonificate de BRD la depozitele de un an. În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că, în calitate de acționar și în temeiul legii contractelor economice a calculat și pretins dividendele pentru anii 1996 și 1997, astfel cum au fost distribuite la adunările generale ale acționarilor, odată cu aprobarea bilanțului contabil, dar societatea comercială pârâtă nu i-a plătit aceste dividende.

Prin sentința civilă nr. 2438 din 6 octombrie 2000 Tribunalul Constanța, secția comercială, a admis acțiunea reclamantei iar S.C. E. S.A. Constanța a fost obligată să plătească 821.790.312 lei cu titlu de dividende pentru exercițiul financiar 1996 și 1997, plus 624.613.354 lei cu titlu de dobânzi conform art. 43 C. com. Hotărârea instanței de fond a rămas definitivă în baza deciziei nr. 87 din 12 februarie 2001 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, prin care s-a respins ca nefondat apelul pârâtei. La 12 martie 2001 societatea comercială pârâtă a formulat motive de recurs susținând că în mod eronat a fost obligată să plătească dobânzi deoarece A.P.A.P.S. este o instituție de interes public, iar pe de altă parte, conform art. 68 din Legea nr. 31/1990 aportul asociaților la capitalul social nu este purtător de dobânzi.

Totodată, a arătat că, atâta timp cât reclamanta a fost scutită de plata taxei judiciare de timbru, nici pârâta nu trebuia obligată să timbreze apelul. Recursul pârâtei este nefondat. Din actele dosarului rezultă că prin procesele verbale ale adunărilor generale ale acționarilor S.C. E. S.A. Constanța s-au aprobat cele două bilanțuri contabile pentru exercițiul financiar 1996 și 1997, situație în care, în mod justificat instanțele au considerat că dividendele pretinse de reclamantă sunt datorate în temeiul art. 67 alin. (2) și art. 111 din Legea nr. 31/1990, astfel cum a fost republicată. În ceea ce privește capătul de cerere referitor la dobânzi pârâta a susținut că în mod greșit s-au acordat despăgubiri reprezentând dobânda comercială deoarece, conform art. 68 din Legea nr. 31/1990 aportul asociaților la capitalul social nu este purtător de dobânzi.

Este adevărat că textul invocat de recurentă cuprinde reglementarea specială referitoare la capitalul social, dar, în speță, pretențiile reclamantei au ca obiect dividendele, și nu capitalul social, adică dreptul asociaților de a obține o cotă parte din beneficiul realizat de societate prin efectuarea actelor comerciale, iar sub acest aspect instanțele au pronunțat hotărâri legale. În ceea ce privește scutirea de plata taxei judiciare de timbru, aceasta își are izvorul în dispozițiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 și se referă numai la instituțiile publice, pentru litigiile care au ca obiect veniturile publice, prevederea legală amintită neputând fi extinsă și altor societăți sau instituții.

Pentru aceste considerente, recursul societății comerciale pârâte va fi respins conform art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de pârâta S.C. E. S.A. Constanța împotriva deciziei nr. 87/COM din 12 februarie 2001, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 februarie 2003.