ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 368/2003

D E C I Z I A NR.368 DOSAR NR.3458/2002 S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul revizuient F.A. împotriva deciziei penale nr.461/A din 23 iulie 2002 a Curții de Apel București –Secția a II-a penală. S-a prezentat revizuientul asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat V.F. Procedura îndeplinită. Apărătorul arată că se solicită prin contestația la executare formulată, în sensul reducerii pedepsei față de apariția noii legi în condițiile art.15 din Codul de procedură penală. Procurorul solicită respingerea recursului, nefiind îndeplinite dispozițiile art.394 Cod procedură penală. Revizuientul cere reducerea pedepsei față de apariția O.U. 207/2000. C U R T E A Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr.521/6 iunie 2002 Tribunalul București Secția I penală a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuientul F.A., cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Prin cererea formulată condamnatul a cerut respingerea sentinței prin care a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 -209 alin.1 lit.g,i și alin.3 cu aplicarea art.41 alin.2 și art.37 lit.b Cod penal, reținându-se că în două rânduri, în noaptea de 28/29 decembrie 1997 a pătruns prin efracție în sediul S.C. „A & S.R.E.” SRL de unde a sustras bunuri în valoare de 52 milioane lei. Revizuientul a arătat că solicită redozarea pedepsei ca urmare a apariției O.U.G nr.207/2000 și a modificării Codului penal în consecințe deosebit de grave înțelegându-se în prezent un prejudiciu mai mare de două miliarde, iar nu unul de 50.000.000 cât a avut în vedere la încadrarea juridică și implicit la condamnarea sa pentru fapta săvârșită.

Instanța a constatat că nu sunt întrunite dispozițiile art.394 Cod procedură penală față de motivul invocat de revizuient. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel solicitând aplicarea O.U.G nr. 207/2000. Prin decizia penală nr.461/A din 23 iulie 2002 Curtea de Apel București -Secția II-a penală, a respins, ca nefondat apelul condamnatului. Împotriva acestei sentințe, condamnatul a formulat recurs, reiterând același motiv. Recursul este nefondat. Examinând recursul declarat de condamnat prin prisma criticii formulate și din oficiu, Curtea constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente: Prin O.U.

nr.207/2000 se constată că nu s-au modificat pedepsele aplicate în cazul infracțiunii de furt calificat atât în formele simple cât și în formele agravante în raport de încadrările până la data de 22 noiembrie 2000. Actul normativ a modificat printre altele, conținutul termenului de „consecințe deosebit de grave” prevăzute de art.146 din Codul penal, în sensul că prin acest termen se înțelege o pagubă mai mare de 1 miliard de lei. Modificarea succesivă a art.146 din Codul penal și care au ca efect reținerea formei calificate a infracțiunii de furt prevăzută de art.208 -209 alin.3 din Codul penal nu poate fi acceptată ca o lege mai favorabilă în condițiile în care nu s-a micșorat limitele pedepsei.

Or, pedeapsa aplicată condamnatului de 10 ani închisoare deci mai mică decât maximul special prevăzut pentru infracțiunea ce s-ar putea reține prin aplicarea legii mai favorabile (15 ani închisoare) și deci nu ne aflăm în condițiile art.14 din Codul penal. Aplicând însă criteriile de apreciere prevăzute de art.15 din Codul penal și în raport de dispozițiile art.72 și ale art.52 din Codul penal, se reține că pedeapsa aplicată revizuientului se impune a fi redusă. Ca atare, potrivit prevederilor art.385 15 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, Curtea, va respinge recursul declarat de condamnat, ca nefondat. Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E : Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-revizuient F.A. împotriva deciziei penale nr.461/A din 23 iulie 2002 a Curții de Apel București – Secția a II-a penală. Obligă pe recurent la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată, în ședință publică, azi 24 ianuarie 2003.