ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1390/2003

Asupra recursului penal de față; Din actele și lucrările dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 298 din 18 iunie 2002 a Tribunalului Cluj au fost condamnați inculpații: K.I. și O.A. la câte 6 ani și 5 luni închisoare fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și e) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., iar față de inculpații K.I. și O.A. și cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. În baza art. 61 C. pen., s-a dispus revocarea liberării condiționate cu privire la restul de pedeapsă de 233 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului K.I. prin sentința penală nr. 1196 din 21 septembrie 1999 a Judecătoriei Cluj-Napoca și cu privire la restul de 113 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de un an închisoare aplicată inculpatului O.A.

prin sentința penală nr. 335 din 1 martie 2001 a Judecătoriei Cluj Napoca. S-a dispus contopirea pedepselor aplicate cu restul de pedeapsă rămas neexecutat iar pedeapsa rezultantă a fost sporită cu 2 luni închisoare, cei doi inculpați K.I. și O.A. urmând să execute pedeapsa de 6 ani și 7 luni închisoare, cu consecințele prevăzute de art. 64 și art. 71 C. pen. Inculpații au fost obligați în solidar, să plătească părții civile R.V. suma de 100.000 lei despăgubiri civile și 15.000.000 lei daune morale. Pentru a pronunța soluția de mai sus, instanța de fond a reținut că în noaptea de 19 decembrie 2001, în jurul orei 2,00, inculpații se deplasau pe str. Căii Ferate din Cluj și observând pe partea vătămată R.V.

care venea din sens invers, s-au apropiat de aceasta, iar inculpatul K.I. i-a aplicat o lovitură în cap cu pumnul și după ce partea vătămată a căzut la pământ, ceilalți doi inculpați au început să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele și apoi toți cei trei inculpați au început să o caute prin buzunare pe partea vătămată de la care au sustras suma de 100.000 lei și actele de identitate. Actele de identitate au fost aruncate în apropierea locului agresiunii, iar la puțin timp au fost găsite de numitul D.I.I. care le-a luat și le-a predat organelor de poliție. În urma agresiunii, partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 48 - 50 zile de îngrijiri medicale. Împotriva acestei soluții au declarat apel cei trei inculpați care au cerut reducerea pedepselor aplicate.

Prin decizia penală nr. 222 din 27 august 2002, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, s-au respins, ca nefondate, apelurile inculpaților cu motivarea că, pedepsele au fost orientate spre limita minimă legală, așa încât, nu se impune reducerea acestora. În termen legal, împotriva hotărârii de mai sus a declarat recurs doar inculpatul K.I. care a criticat hotărârile pronunțate în ce privește cuantumul pedepsei aplicate, solicitând reducerea ei. Critica formulată de recurent se încadrează în prevederile art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc.

pen., dar recursul este nefondat, pentru cele ce urmează: Cu respectarea criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen., instanțele au stabilit recurentului inculpat o pedeapsă aproape de limita minimă legală, apreciind în același timp și condițiile concrete în care inculpații au hotărât și executat activitatea infracțională, dar și datele personale, mai ales starea de recidivă, se constată că pedeapsa în cuantum și modalitate de executare este proporțională pericolului social al faptei și al făptuitorului, așa încât, nu se constată motive care să justifice o reducere a pedepsei aplicate. Examinând hotărârile recurate și potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., nu se constată nici alte motive care luat în considerare din oficiu să conducă la casarea acestora în calea de atac a inculpatului, astfel încât, potrivit art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., recursul declarat se va respinge, ca nefondat. În baza art. 385 17 alin. (4) C. proc. pen., combinat cu art. 88 C. pen., se va computa din pedeapsa aplicată recurentului timpul reținerii și arestării preventive la zi. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul K.I. împotriva deciziei penale nr. 222 din 27 august 2002 a Curții de Apel Cluj. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 20 decembrie 2001, până la 19 martie 2003. Obligă recurentul la 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 300.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 19 martie 2003.