ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1390/2003

Asupra recursului penal de față;

Din actele și lucrările dosarului

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 298 din 18

iunie 2002 a Tribunalului Cluj au fost condamnați inculpații: K.I. și O.A. la

câte 6 ani și 5 luni închisoare fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de

tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și e) C. pen., cu

aplicarea art. 13 C. pen., iar față de inculpații K.I. și O.A. și cu aplicarea

art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 61 C. pen., s-a dispus

revocarea liberării condiționate cu privire la restul de pedeapsă de 233 zile

închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată

inculpatului K.I. prin sentința penală nr. 1196 din 21 septembrie 1999 a

Judecătoriei Cluj-Napoca și cu privire la restul de 113 zile închisoare rămas

neexecutat din pedeapsa de un an închisoare aplicată inculpatului O.A. prin

sentința penală nr. 335 din 1 martie 2001 a Judecătoriei Cluj Napoca.

S-a dispus contopirea pedepselor

aplicate cu restul de pedeapsă rămas neexecutat iar pedeapsa rezultantă a fost

sporită cu 2 luni închisoare, cei doi inculpați K.I. și O.A. urmând să execute

pedeapsa de 6 ani și 7 luni închisoare, cu consecințele prevăzute de art. 64 și

art. 71 C. pen.

Inculpații au fost obligați în

solidar, să plătească părții civile R.V. suma de 100.000 lei despăgubiri civile

și 15.000.000 lei daune morale.

Pentru a pronunța soluția de mai sus,

instanța de fond a reținut că în noaptea de 19 decembrie 2001, în jurul orei

2,00, inculpații se deplasau pe str. Căii Ferate din Cluj și observând pe

partea vătămată R.V. care venea din sens invers, s-au apropiat de aceasta, iar

inculpatul K.I. i-a aplicat o lovitură în cap cu pumnul și după ce partea

vătămată a căzut la pământ, ceilalți doi inculpați au început să-i aplice

lovituri cu pumnii și picioarele și apoi toți cei trei inculpați au început să

o caute prin buzunare pe partea vătămată de la care au sustras suma de 100.000

lei și actele de identitate.

Actele de identitate au fost

aruncate în apropierea locului agresiunii, iar la puțin timp au fost găsite de

numitul D.I.I. care le-a luat și le-a predat organelor de poliție.

În urma agresiunii, partea vătămată

a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 48 - 50 zile de îngrijiri

medicale.

Împotriva acestei soluții au

declarat apel cei trei inculpați care au cerut reducerea pedepselor aplicate.

Prin decizia penală nr. 222 din 27

august 2002, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, s-au respins, ca nefondate,

apelurile inculpaților cu motivarea că, pedepsele au fost orientate spre limita

minimă legală, așa încât, nu se impune reducerea acestora.

În termen legal, împotriva hotărârii

de mai sus a declarat recurs doar inculpatul K.I. care a criticat hotărârile

pronunțate în ce privește cuantumul pedepsei aplicate, solicitând reducerea ei.

Critica formulată de recurent se

încadrează în prevederile art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.,

dar recursul este nefondat, pentru cele ce urmează:

Cu respectarea criteriilor generale

prevăzute de art. 72 C. pen., instanțele au stabilit recurentului inculpat o

pedeapsă aproape de limita minimă legală, apreciind în același timp și

condițiile concrete în care inculpații au hotărât și executat activitatea

infracțională, dar și datele personale, mai ales starea de recidivă, se

constată că pedeapsa în cuantum și modalitate de executare este proporțională

pericolului social al faptei și al făptuitorului, așa încât, nu se constată

motive care să justifice o reducere a pedepsei aplicate.

Examinând hotărârile recurate și

potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., nu se constată nici alte

motive care luat în considerare din oficiu să conducă la casarea acestora în

calea de atac a inculpatului, astfel încât, potrivit art. 385

15

pct.

1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat se va respinge, ca nefondat.

În baza art. 385

17

alin.

(4) C. proc. pen., combinat cu art. 88 C. pen., se va computa din pedeapsa

aplicată recurentului timpul reținerii și arestării preventive la zi.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul K.I. împotriva deciziei penale nr. 222 din 27 august

2002 a Curții de Apel Cluj.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 20 decembrie 2001,

până la 19 martie 2003.

Obligă recurentul la 1.300.000 lei

cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu, în sumă de 300.000 lei, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

19 martie 2003.