ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3077/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3077/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele.
Prin sentința penală nr. 35 din 30
ianuarie 2003, Tribunalul Bacău a condamnat pe inculpații S.D. și O.G.R. la
pedeapsa de câte 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie,
prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. d) și alin. (2
1
) lit. a) C.
pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Conform art. 61 C. pen., s-a dispus
revocarea liberării condiționate pentru fiecare inculpat, respectiv, restul de
470 zile închisoare din pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului
S.D. prin sentința penală nr. 3461 din 14 noiembrie 2000 a Judecătoriei Bacău
și restul de 404 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani
închisoare, aplicată inculpatului O.G.R. prin sentința penală nr. 2927 din 4
octombrie 1999 a Judecătoriei Bacău, resturi ce s-au contopit în pedeapsa
aplicată prin prezenta sentință.
S-a făcut aplicarea art. 71 – art.
64 C. pen.
S-a menținut starea de arest a
inculpaților și s-a dedus din pedeapsă durata arestului preventiv de la 5
noiembrie 2000 la zi, pentru fiecare inculpat.
Inculpații au fost obligați în
solidar la 1.500.000 lei daune materiale și 20 milioane lei daune morale către
părțile civile C.A., precum și la 432.000 lei către partea civilă PF „P.I.”.
In fapt s-a reținut că, la data de 3
octombrie 2002, în jurul orei 13,00, după o înțelegere prealabilă, cei doi
inculpați au deposedat pe partea vătămată C.A. prin violență de bunurile ce le
avea asupra sa. Aceștia se deplasau dinspre cartierul Izvoare spre str. Bicaz,
din Bicaz, pe lângă calea ferată și, când au văzut-o pe partea vătămată venind
din sens opus, inculpatul O.G.R. s-a îndreptat spre ea, a lovit-o puternic cu
pumnul în zona feței, lovitură în urma căreia aceasta a căzut pe spate.
Inculpatul S.D. i-a pus piciorul în
piept și i-a cerut banii dar, la afirmația părții vătămate că nu are bani, i-a
scos cerceii din urechi, lanțul de la gât și ceasul de la mână. Ambii
inculpații au părăsit locul faptei, după ce inculpatul O.G.R. a luat și sacoșa
ce căzuse din mână părții vătămate și în care se aflau alimente, chei și acte.
În urma loviturilor aplicate de inculpatul
O.G.R., partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat 7-8 zile de îngrijiri
medicale.
O parte din bunurile sustrase
inculpații le-au vândut numitei S.I. care le-a amanetat la o casă de amanet de
unde au fost ridicate de organele de poliție.
Pe baza declarației făcute de partea
vătămată, inculpații au fost identificați și recunoscuți din grup de aceasta.
Împotriva sentinței penale ambii
inculpați au declarat apel, inculpatul O.G.R. solicitând în principal
achitarea, pentru că nu a participat la comiterea faptei, ci a stat mai
departe, lângă un gard, iar în subsidiar reducerea pedepsei, în timp ce
inculpatul S.D. a cerut reducerea pedepsei pentru că a recunoscut și regretat
fapta.
Prin decizia penală nr. 108 din 11
martie 2003, Curtea de Apel Bacău, secția penală, a respins, ca nefondate,
apelurile declarate, apreciind că din probele administrate rezultă vinovăția
inculpaților.
Împotriva deciziei inculpații au
declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, ca și în
apel, achitarea și respectiv reducerea pedepselor.
La termenul de azi inculpatul S.D. a
declarat să își retrage recursul.
Recursul declarat de inculpatul
O.G.R. nu este fondat.
Pe baza probelor administrate,
instanțele au reținut corect situația de fapt, au dat încadrarea juridică
corespunzătoare și au aplicat pedepse just individualizate.
Astfel, vinovăția inculpatului
O.G.R. a rezultat din recunoașterea sa din grup, fără dubii, de către partea
vătămată, recunoaștere la care au participat și martorii C.G. și C., probe ce se
coroborează cu declarațiile date de inculpatul S.D. în faza de urmărire penală
și în care a relatat detaliat modul în care fost comisă fapta, împreună cu
inculpatul O.G.R., acesta fiind primul care a lovit-o pe partea vătămată după
care au deposedat-o de bijuterii și alte bunuri.
În raport de aceste probe, corect
s-au înlăturat ca nesincere declarațiile inculpatului O.G.R. și ca nemotivată
revenirea inculpatului S.D. în fața instanței de judecată asupra declarațiilor
date inițial.
În ceea ce privește pedeapsa,
instanțele au avut în vedere toate criteriile generale prevăzute de art. 72 C.
pen., referitor la faptă și persoana inculpaților, reținând gradul de pericol
social al faptei, consecințele asupra părții vătămate, poziția inculpatului pe
parcursul procesului penal, împrejurarea că nu au ocupație și sunt recidiviști,
cu multiple condamnări anterioare.
Examinând cauza și în raport de
dispozițiile art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen., se constată că nu
sunt alte cazuri care, luate în considerare de instanță din oficiu, să conducă
la casarea hotărârilor pronunțate.
Pentru considerentele expuse,
conform art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge ca
nefondat recursul declarat de inculpatul O.G.R.
Conform art. 385
4
,
raportat la art. 369 C. proc. pen., se va lua act că inculpatul S.D. și-a
retras recursul declarat.
Conform art. 88 C. pen., se va
deduce din pedeapsă durata arestării preventive pentru inculpatul O.G.R. de la
5 noiembrie 2002, la zi.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc.
pen., recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat
din care, onorariul avocatului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului
Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, recursul declarat de
inculpatul O.G.R. împotriva deciziei nr. 108 din 11 martie 2003 a Curții de
Apel Bacău, ca nefondat.
Ia act că inculpatul S.D. și-a
retras recursul declarat împotriva aceleiași decizii.
Compută din pedeapsa aplicată durata
reținerii și arestării preventive pentru inculpatul O.G.R. de la 5 noiembrie
2002, la zi.
Obligă pe inculpații O.G.R. și S.D.
să plătească statului primul 1.300.000 lei și al doilea 800.000 lei cheltuieli
judiciare în care se include și onorariul apărătorului din oficiu în sumă de
câte 300.000 lei, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției
Pronunțată în ședință publică, azi
26 iunie 2003.