ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5495/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5495/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului în anulare de
față:
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 347 din 28
septembrie 1959 a fostului Tribunal Militar al Orașului Stalin, au fost
condamnați inculpații:
- G.C. la 20 ani muncă silnică și 10
ani degradare civică;
- H.H. la 25 ani muncă silnică și 10
ani degradare civică și;
- G.S. la 10 ani muncă silnică și 5
ani degradare civică, toți pentru infracțiunea de uneltire contra ordinii
sociale prevăzută de art. 209 pct. 2 lit. a) și b) și alin. penultim C. pen.
anterior, iar potrivit art. 25 pct. 6 din același cod, s-a dispus confiscarea
totală a averii inculpaților.
S-a reținut în fapt că inculpații,
muncitori la Uzinele „Steagul Roșu” din fostul oraș Stalin, în perioada 1955 –
1958 în mod repetat și-au exprimat nemulțumirea în legătură cu nivelul de trai,
și-au exprimat simpatia față de evenimentele contrarevoluționare din Ungaria și
speranța că acțiuni similare vor avea loc și în alte țări socialiste,
preconizând schimbarea regimului politic.
Prin decizia nr. 1394 din 28
octombrie 1959 a Tribunalului Militar al Regiunii a III-a Militară Cluj s-au respins
recursurile declarate de inculpați.
Împotriva ambelor hotărâri
procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, a
declarat recurs în anulare, în baza art. 410 alin. (1) partea I pct. 2 teza 1
C. proc. pen., solicitând achitarea inculpaților în baza art. 10 alin. (1) lit.
d) și art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., întrucât nu sunt întrunite
elementele constitutive ale infracțiunii de uneltire contra ordinii sociale
pentru care au fost condamnați.
Recursul în anulare este fondat.
Potrivit art. 209 pct. 2 lit. a) și
b) alin. penultim C. pen. anterior, constituia infracțiunea de uneltire contra
ordinii sociale și se pedepsea cu închisoare corecțională de la 3 la 10 ani și
interdicție corecțională de la 3 la 5 ani, faptul de a face propagandă,
agitație sau de a întreprinde orice acțiuni pentru schimbarea ordinii sociale
existente în stat sau a formei de guvernământ democratice sau din care ar
rezulta un pericol pentru securitatea statului, precum și faptul de a ajuta în
orice mod vreo organizație sau asociație din cele arătate la pct. 1 ori de a
face propagandă sau întreprinde acțiuni în favoarea acestora ori a membrilor
lor.
În cazul în care faptele prevăzute
la lit. a) și b) prezentau un caracter deosebit de grav pedeapsa era munca
silnică de la 5 la 25 ani și degradare civică de la 5 la 10 ani.
Din analiza textelor de lege
menționate rezultă că acțiunile ce constituiau latura materială a infracțiunii
de uneltire contra ordinii sociale trebuia să aibă aptitudinea de a periclita
valorile sociale ocrotite (ordinea socială, forma de guvernământ, securitatea
statului).
În speță, din probele dosarului
rezultă că inculpații, muncitori la Uzinele „Steagul Roșu” Brașov, în mai multe
rânduri și-au exprimat nemulțumirea în legătură cu nivelul de trai scăzut și
măsurile luate de guvern.
Astfel, martorii B.S., B.G., D.G.,
S.O., A.O., I.G., N.M., W.A. și B.N. au relatat că inculpații și-au manifestat
nemulțumirea față de nivelul de trai și, respectiv, sistemul de salarizare.
De asemenea, martorii au mai relatat
că inculpații au elogiat evenimentele sociale din Ungaria în anul 1956 și au
preconizat schimbarea regimului politic.
Ca atare, prin conținutul lor
concret, acțiunile inculpaților, constând în unele discuții cu caracter
denigrator la adresa regimului politic din acea perioadă, nu erau apte să
determine schimbarea ordinii sociale ori să pericliteze securitatea statului.
În consecință, nefiind întrunite elementele
constitutive ale infracțiunii de uneltire contra ordinii sociale prevăzută de art.
209 pct. 2 lit. a) și b) alin. penultim C. pen. anterior, urmează a se admite
recursul în anulare, a se casa hotărârile atacate și în baza art. 11 pct. 2
lit. a) și art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a se dispune achitarea
pentru infracțiunea menționată și înlăturarea pedepsei complimentare a
confiscării averii.
Onorariul de avocat pentru apărarea
din oficiu a inculpaților G.C. și G.S. se vor plăti din fondul Ministerului
Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul în anulare declarat
de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție
împotriva sentinței penale nr. 347 din 28 septembrie 1959 a Tribunalului
Militar al Orașului Stalin și deciziei penale nr. 1394 din 28 octombrie 1959 a
Tribunalului Militar al Regiunii a III-a Militară Cluj privind pe inculpații
G.C., H.H. și G.S.
Casează hotărârile atacate.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a),
raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., achită pe inculpații G.C.,
H.H. și G.S. pentru infracțiunii de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută
de art. 209 pct. 2 lit. a) și b) alin. penultim C. pen. anterior.
Înlătură pedeapsa complimentară a
confiscării totale a averii, aplicată inculpaților G.C., H.H. și G.S.
Onorariile de avocat, în sumă de
câte 400.000 lei, pentru apărarea din oficiu a inculpaților G.C. și G.S., se
vor plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
26 noiembrie 2003.