ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 646/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 646/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 116 din 28
mai 2003, Tribunalul Sibiu a admis sesizarea Biroului Executări Penale din
cadrul aceleiași instanțe, privind aplicarea Legii nr. 543/2002 în cauza
condamnatului C.Șt.
Instanța a descontopit pedeapsa
rezultantă, de 5 ani închisoare, stabilită prin sentința penală nr. 251 din 26
noiembrie 2002 a Tribunalului Sibiu, în pedepsele componente, respectiv de 5
ani închisoare, aplicată pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat,
prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) și (2) și art. 175
alin. (1) și (2) lit. i), cu aplicarea art. 73 lit. b) din același cod, și de o
lună închisoare, pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută de
art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) din același cod.
În baza art. 1 din Legea nr.
543/2002, a constatat că pedeapsa de o lună închisoare, aplicată pentru
infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit.
b) din același cod, este grațiată în întregime și condiționat.
S-a făcut aplicarea art. 7 din Legea
nr. 543/2002.
Totodată, instanța a dispus
executarea numai a pedepsei de 5 ani închisoare, pentru tentativa la
infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art.
174 și art. 175 lit. i), cu aplicarea art. 73 lit. b) din același cod.
Prin hotărâre, s-a mai dispus
anularea mandatului de executare și emiterea unui nou mandat de executare a
pedepsei închisorii.
Pentru a pronunța hotărârea,
instanța, în baza sesizării biroului său de executări penale, a constatat că
pedeapsa de o lună închisoare aplicată lui C.Șt. prin sentința penală nr. 251
din 26 noiembrie 2002 a Tribunalului Sibiu, pentru infracțiunea de lovire,
prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) din
același cod, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 543/2002, este grațiată.
Împotriva sentinței, condamnatul a
declarat apel, cale de atac motivată pe greșita stabilire a vinovăției sale în
săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat, în opinia sa
impunându-se achitarea.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin
decizia penală nr. 252 din 5 august 2003, a respins, ca nefondat, apelul
declarat de condamnat, instanța reținând că motivul invocat de apelant nu
vizează cauza soluționată prin sentința atacată.
Nemulțumit și de hotărârea pronunțată
de instanța de apel, condamnatul, în termenul legal, a declarat recurs, motivul
formulat fiind cazul de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 17
1
C. proc. pen., respectiv hotărârea este contrară legii sau prin hotărâre s-a
făcut o greșită aplicare a legii, recurentul susținând că se impunea
rejudecarea cauzei în care a fost condamnat pentru tentativă la infracțiunea de
omor calificat întrucât, în fața primei instanțe, el a exercitat calea
extraordinară de atac a revizuirii.
Recursul declarat de condamnat nu
este fondat.
Din verificarea lucrărilor
dosarului, se reține că prima instanță a fost sesizată cu soluționarea unei
cereri a biroului său de executare penală privind aplicarea Legii nr. 543/2002
pentru pedeapsa de o lună închisoare, aplicată lui C.Șt. prin sentința penală
nr. 251 din 26 noiembrie 2002, pentru infracțiunea de loviri sau alte violențe,
prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen.
Ca atare, obiectul cauzei l-a
constituit numai constatarea intervenirii grațierii pentru pedeapsa amintită.
Cum motivele de recurs invocate de
condamnat exced cauzei cu care au fost sesizate instanțele, în baza
dispozițiilor art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul
declarat fiind nefondat, va fi respins.
Conform art. 192 C. proc. pen.,
condamnatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de condamnatul C.Șt. împotriva deciziei penale nr. 252/ A din 5 august
2003 a Curții de Apel Alba Iulia.
Obligă pe recurent să plătească
statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000
lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3
februarie 2004.