ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3258/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 805 din 21

iulie 2000 a Tribunalului Hunedoara, secția comercială și contencios

administrativ, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. M.V. S.A. Călan

prin lichidator P.W.H. București și pârâta S.C. M. S.A. Iași a fost obligată la

128.286.734 lei preț 122.399.925 lei dobânzi și la 315.000 lei cheltuieli de

judecată.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția

comercială și contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 98 din 7

februarie 2001, a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de pârâtă împotriva

sentinței tribunalului.

Pentru a hotărî astfel, s-a reținut

că pârâta nu a timbrat cererea de apel, deși a fost citată în acest sens și, de

altfel, nici nu a motivat-o.

Împotriva acestei decizii S.C. M.

S.A. Iași a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 5 C. proc. civ., susținând

că este nelegală și netemeinică.

A arătat recurenta că nu a primit

citația pentru termenul din 7 februarie 2001 și nu a luat cunoștință că trebuia

să timbreze cererea. Că înmânarea citației s–a făcut unei persoane care nu avea

competența primirii și semnării corespondenței.

S-a susținut că actul de procedură

s-a îndeplinit cu nerespectarea formelor legale prevăzute de art. 86 și 100

alin. (2) C. proc. civ.

Prin întâmpinare, intimata a

solicitat respingerea recursului întrucât, pe citație, s-a aplicat ștampila

societății recurente și, deci, persoana care a primit-o, era îndreptățită să o

primească.

Examinând recursul declarat de

pârâtă, prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că acesta nu este

întemeiat.

Din dovada de îndeplinire a

procedurii de citare rezultă că recurenta a primit la data de 16 ianuarie 2001

citația, prin serviciul registratură, pe care s-a aplicat ștampila societății.

S-a făcut mențiunea pe actul

procedural ca recurenta să depună taxa de timbru de 150.000 lei și timbru

judiciar de 1.500 lei.

De altfel, recurenta avea obligația

să plătească anticipat taxa de timbru, conform prevederilor art. 20 alin. (1)

din Legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru.

În speță, nu sunt aplicabile

dispozițiile art. 100 alin. (2) C. proc. civ. care se referă la situația în

care persoanele îndreptățite să semneze dovada de primire sau procesul verbal

refuză sau nu pot s-o facă și trebuie să se facă mențiune despre aceasta în

cuprinsul procesului verbal.

Față de toate aceste considerente,

în mod corect, instanța de apel a dispus anularea cererii formulată de pârâtă,

ca netimbrată, în condițiile art. 20 alin. (1) și art. 20 alin. (3) din Legea

nr. 146/1997 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995 cu modificările ulterioare.

Așa fiind, urmează ca, potrivit art.

312 alin. (1) C. proc. civ., să se respingă, ca nefondat, recursul declarat de

pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta

S.C. M. S.A. Iași împotriva deciziei nr. 98 din 7 februarie 2001 a Curții de

Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 iulie 2003.