ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3919/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 273 din 20 aprilie 2001, Tribunalul București, secția a II-a penală, a dispus condamnarea inculpatului C.S. la pedeapsa de 25 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. i), art. 176 lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În baza prevederilor art. 39 alin. (2), raportat la art. 34 lit. a) C. pen., s-a contopit restul rămas neexecutat din pedeapsa de 25 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 454 din 28 septembrie 1999 a Tribunalului București, cu pedeapsa aplicată în cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 25 ani închisoare cu un spor de 5 ani închisoare, 30 de ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b), cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen.

Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 50 milioane lei daune morale și la 50 milioane lei despăgubiri civile către partea civilă D.M.

În fapt s-a reținut că la data de 29 martie 2000, în timp ce inculpatul se afla în executarea unei pedepse de 25 ani închisoare în Penitenciarul Jilava, a izbucnit un conflict între acesta și deținutul D.A., în cadrul căruia inculpatul i-a aplicat acestuia din urmă numeroase lovituri cu un cuțit, în zone vitale, cauzându-i decesul.

Prin decizia penală nr. 586/A din 2 octombrie 2001, Curtea de Apel București a admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, a desființat în parte sentința penală și rejudecând a condamnat pe inculpatul C.S. la pedeapsa detențiunii pe viață.

S-a dedus din pedeapsa aplicată durata prevenției de la 30 martie 2000 – 7 iunie 2000 și s-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză. Prin aceeași decizie a fost respins apelul inculpatului C.S.

Prin recursul declarat, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a criticat soluționarea acțiunii civile privitor la minorii D.S. și D.N., aflați în grija victimei, prin obligarea inculpatului la plata periodică a unor despăgubiri în favoarea părții civile.

Curtea Supremă de Justiție, secția penală, prin decizia nr. 1524 din 21 martie 2002, a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, a casat hotărârile atacate numai sub aspectul nesoluționării acțiunii civile în ceea ce privește pe minorii D.S. și D.N.

A dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, în aceste limite, la Tribunalul București.

Tribunalul București, secția a II-a penală, prin sentința penală nr. 82 din 28 ianuarie 2003, în baza art. 17 alin. final C. proc. pen., art. 998 C. civ. și art. 346 C. proc. pen., l-a obligat pe inculpatul C.S., deținut în Penitenciarul Jilava, la plata unei prestații periodice lunare în cuantum de un milion lei lunar pentru minorul D.S., aflat în întreținerea părții vătămate D.M., începând cu 29 martie 2000 până la încetarea stării de nevoie.

A motivat această instanță că partea civilă D.M. a solicitat obligarea inculpatului la plata unei prestații periodice pentru minorii D.S., și D.N.

Filiația minorului D.S. față de victimă a fost stabilită, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 86 și art. 94 și respectiv art. 107 C. fam., potrivit cărora părintele este obligat la întreținerea față de copilul său minor, obligație ce se transferă în sarcina inculpatului culpabil de decesul acestuia.

În legătură cu minora D.N., aceasta nu are stabilită filiația față de victimă și nici nu a rezultat cu certitudine că se află în întreținerea victimei.

În raport de venitul minim pe economie și de nevoile minorului, s-a dispus obligarea inculpatului la o prestație periodică lunară de 1.000.000 lei, începând cu 29 martie 2000 până la încetarea stării de nevoie.

Apelul declarat de inculpat împotriva acestei sentințe penale a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr. 174 din 27 martie 2003.

Împotriva hotărârilor pronunțate inculpatul a declarat recurs solicitând înlăturarea de la obligare la plata prestației periodice la care a fost obligat în favoarea minorului, având în vedere că nu realizează venituri.

Recursul declarat de inculpat nu este fondat.

În raport de dispozițiile legale care guvernează acțiunea civilă corect s-a dispus obligarea inculpatului la 1.000.000 lei prestație periodică lunară în favoarea minorului D.S.

Împrejurarea că inculpatul care este autorul cauzării prejudiciului nu dispune de posibilități materiale în prezent pentru acoperirea daunei, nu constituie un impediment pentru a fi exonerat de răspundere civilă.

În conformitate cu art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.

Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.S. împotriva deciziei penale nr. 174/ A din 27 martie 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă pe inculpat la plata sumei de 1.500.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 23 septembrie 2003.