ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2150/2009

Asupra contestației în anulare de față:

În baza lucrărilor de la dosar, constată

următoarele:

Petentul B.F. a formulat contestație în anulare

împotriva deciziei penale nr. 207 din 23 ianuarie 2009, pronunțată în dosarul

nr. 3409.4/110/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Invocând prevederile art. 386 lit. a) C. proc.

pen., sus-numitul contestator arată că după pronunțarea deciziei în apel de

Curtea de Apel Bacău, a participat în recurs la Înalta Curte de Casație și

Justiție, iar la primul termen de judecată, a solicitat acordarea unui termen

în vederea angajării unui apărător.

Instanța i-a admis cererea, iar contestatorul a

încheiat contract de asistență juridică cu avocatul A.C.

Întrucât acesta a fost în imposibilitate să-l

reprezinte din motive medicale, fratele său a angajat alți avocați, dar cu toate

acestea la termenul la care s-a judecat cauza, 23 ianuarie 2009, apărătorii

aleși nu s-au prezentat, interesele sale fiind apărate de un avocat din oficiu.

Contestatorul consideră că instanța de recurs trebuia

să-l citeze la ultimul domiciliu cunoscut pentru a fi prezent la ședința de

judecată în scopul exercitării dreptului la apărare și pentru a-și exprima în

mod expres acordul cu privire la recursul declarat.

Printr-o cerere separată - semnată de unul dintre

apărătorii aleși, contestatorul își suplimentează motivele contestației în

anulare, invocând prevederile art. 386 lit. b) C. proc. pen., susținând că a

fost în imposibilitate de a se prezenta în instanță la termenul din 23 ianuarie

2009, deoarece a fost internat în spital în stare de urgență.

Examinând motivele invocate de contestatorul B.F.,

Înalta Curte constată că demersul judiciar al acestuia este inadmisibil și

urmează a fi respins, ca atare.

Din dosarul cu nr. 3409.4/110/2007 al instanței

supreme rezultă că înaintea primului termen de judecată în recurs (13 iunie

2008), B.F. a depus o cerere datată 27 mai 2008 ( fila 16), prin care a

solicitat acordarea unui termen pentru a-și angaja apărător.

Prin încheierea din 13 iunie 2009, instanța a

admis cererea și a acordat termen la 12 septembrie 2008 ( fil. 39-40).

Inculpatul a încheiat contract de asistență

juridică cu avocatul A.C. (împuternicire avocațială fil. 69), care a depus

motivele de recurs ( fil. 63-68).

Acesta a solicitat acordarea unui nou termen,

fiind în imposibilitate de a se prezenta din motive medicale (fil. 74), atașând

adeverință medicală.

Prin încheierea de ședință din 12 septembrie 2008,

dată la care B.F., atunci recurent a fost prezent, instanța a admis cererea și

a amânat cauza la 24 octombrie 2008.

Avocatul ales a formulat o nouă cerere de amânare

(fil. 102), invocând, din nou, motive medicale.

Prin încheierea din 24 octombrie 2008 (fil. 109-110),

Înalta Curte de Casație și Justiție, a amânat cauza și a fixat un nou termen de

judecată la data de 21 noiembrie 2008.

Înaintea acestui termen, avocatul ales, al

recurentului B.F. a depus o scrisoare prin care a arată că nu se poate prezenta

în instanță, urmând ca interesele clientului său să fie apărate de un alt avocat

( fil.137).

Acesta a fost avocat A.M. (împuternicire

avocațială fil. 139), în plus fiind numit și un apărător din oficiu ( fil. 138).

La termenul de judecată din 21 noiembrie 2008, luând

act de cererea formulată de apărătorul ales de pregătire a apărării, instanța a

fixat termen la 23 ianuarie 2009 ( fil. 146).

Recurentul B.F. a angajat alți doi apărători aleși

(fil.167), iar instanța a desemnat și un apărător din oficiu în persoana lui P.A.

( fil.168).

La termenul din 23 ianuarie 2009 când s-a judecat

cauza, procedura a fost legal îndeplinită. Recurentul B.F. a lipsit, ca și

avocații aleși, fiind prezent apărătorul din oficiu, care a pus concluzii (fil.

170).

Rezultă deci că B.F. a avut cunoștință de judecarea

recursului, că interesele sale au fost reprezentate atât de apărători aleși,

cât și din oficiu.

Faptul că, luând act de cererile sale repetate, instanța

a amânat de mai multe ori judecata, iar la termenul din 23 ianuarie 2009,

avocații aleși, nu s-au prezentat, nu este imputabil instanței care a judecat

cauza cu procedura îndeplinită.

În aceste condiții, nu este incident cazul prev.

de art. 386 lit. a) C. proc. pen.

Contestatorul a invocat prevederile art. 386 lit. b)

C. proc. pen., susținând că a fost în imposibilitate fizică de a se prezenta la

termenul la care s-a judecat cauza, 23 ianuarie 2009.

Înalta Curte constată că motivul invocat reprezintă

o simplă aserțiune, nefiind sprijinit pe nicio dovadă care să ateste această

situație.

Având în vedere, toate aceste aspecte, instanța

urmează să respingă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de

contestatorul B.F. cu obligarea la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă,

contestația în anulare formulată de contestatorul B.F. împotriva deciziei

penale nr. 207 din 23 ianuarie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

penală.

Obligă contestatorul la plata sumei de

100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 9

iunie 2009.