ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1652/2003

Deliberând asupra cauzei penale de

față;

Din actele dosarului, rezultă

următoarele:

Prin sentința penală nr. 483 din 27

mai 2002, pronunțată în dosarul penal nr. 1798/2001, Tribunalul București,

secția I penală, a condamnat pe inculpatul T.T., pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit.

a) și c) C. pen., la 6 luni închisoare.

În baza art. 81 și art. 82 C. pen.,

s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen

de încercare de 2 ani și 6 luni.

S-a dedus durata arestării

preventive de la 26 februarie 2002 la 27 martie 2002 și s-a confiscat

cantitatea de 0,221 gr. heroină pentru a fi distrusă.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța de fond a reținut în fapt că la data de 25 februarie 2002, cu ocazia

unui control, a fost depistat inculpatul având asupra sa heroină, în cantitate

mică, pentru consum propriu.

Reținerea vinovăției inculpatului a

fost posibilă datorită probelor administrate și anume procesul verbal de

sesizare, procesul verbal de percheziție domiciliară, procesul verbal de

percheziție corporală, declarațiile inculpatului și ale martorilor R.E., D.C.,

P.A.G., M.F., P.G.I., C.B.A., V.F.V., S.S.V. și raportul de constatare

tehnico-științifică nr. 109.309 din 25 februarie 2002.

Apreciind sinceritatea și lipsa

antecedentelor penale instanța s-a orientat spre o pedeapsă redusă, prin reținerea

circumstanțelor atenuante, a cărei executare a fost suspendată condiționat.

Curtea de Apel București, secția a

II-a penală, prin decizia penală nr. 562, pronunțată la data de 10 septembrie

2002 în dosarul penal nr. 2338/2002, a respins ca nefondate apelurile declarate

de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și al inculpatului.

Împotriva acestei decizii Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel București, în termen legal a declarat recurs,

criticând hotărârile sub aspectul legalității și temeiniciei pentru greșita

individualizare a pedepsei prin reținerea circumstanțelor atenuante (art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.) și pentru greșita aplicare a legii în ce

privește aplicarea dispozițiilor art. 118 C. pen., privind confiscarea pentru ceva

ce nu mai exista (art. 385

9

alin. (1) pct. 17

1

C. proc.

pen.).

Examinând hotărârile atacate în

raport de motivele formulate și față de probele administrate, Curtea constată

că este fondat doar motivul prevăzut de pct. 17

1

.

Cantitatea de 0,221 gr. heroină

fiind consumată cu ocazia efectuării constatării tehnico-științifică era

suficient să se ia act de acest aspect, iar nu să se dispună formal

confiscarea, pentru ca apoi măsura dispusă să nu poată fi executată.

Argumentele folosite pentru

fundamentarea motivului de recurs referitor la individualizarea pedepsei

exprimă împrejurări reale, care denotă pericolul consumului de droguri.

Cum însă inculpatul, în etate de 27

ani, absolvent de liceu, consumator de droguri de 6 luni, se află deja într-o

situație dificilă, este recuperabil, se impune mai curând sprijinirea acestuia

pentru o mai bună și rapidă integrare socială, nicidecum aplicarea unei pedepse

mai aspre.

Cu precizările făcute, urmează să se

admită recursul parchetului în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen. și să se caseze hotărârile sub aspectul

confiscării heroinei, măsură ce urmează a fi înlăturată.

Onorariul avocatului din oficiu se

va suporta din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva deciziei penale nr. 562

din 10 septembrie 2002 a Curții de Apel București, secția II penală, privind pe

intimatul inculpat T.T.

Casează decizia atacată și sentința

penală nr. 483 din 27 mai 2002 a Tribunalului București, secția I penală, numai

cu privire la măsura confiscării cantității de 0,221 gr. heroină, dispoziție pe

care o înlătură.

Onorariul cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 1

aprilie 2003.