ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2599/2003

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 432 din 23

octombrie 2002 a Tribunalului Galați au fost condamnați inculpații:

1. C.S.

la pedeapsa de 8 ani închisoare și

4 ani interzicerea unor drepturi, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea

de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 alin.

(1) lit. i), cu aplicarea art. 75 lit. a) și art. 37 lit. a) C. pen.

Această pedeapsă a fost contopită cu

pedeapsa de un an închisoare aplicată aceluiași inculpat, prin sentința penală nr.

390 din 22 octombrie 2001 a Judecătoriei Tg. Bujor, dispunându-se ca inculpatul

să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, sporită cu 4 luni, urmând

a executa 8 ani și 4 luni închisoare precum și pedeapsa complimentară a

interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o

durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

Conform art. 83 C. pen., a fost

revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani

închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 166 din 30 aprilie 2001 a

Judecătoriei Tg. Bujor și s-a dispus ca inculpatul că execute această pedeapsă

alături de pedeapsa aplicată prin hotărârea atacată, în final C.S., urmând a

executa 10 ani și 4 luni închisoare și 4 ani interzicerea unor drepturi.

2. C.M.D.

la pedeapsa de 8 ani închisoare în

baza art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i), cu aplicarea art. 75 lit.

a) C. pen. și la 4 ani interzicerea unor drepturi.

Conform art. 33 lit. a), art. 34 lit.

b) și art. 35 C. pen., a fost contopită pedeapsa aplicată cu pedeapsa de un an

închisoare stabilită prin sentința penală nr. 390 din 22 octombrie 2001 a

Judecătoriei Tg. Bujor, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai

grea de 8 ani închisoare, sporită la 8 ani și 4 luni închisoare și pedeapsa complimentară

a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

3. S.M.C.

la pedeapsa de 8 ani închisoare și 4

ani interzicerea unor drepturi, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de

omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i),

cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit.

b) și art. 35 C. pen., s-a contopit pedeapsa aplicată în cauză cu pedeapsa de 8

luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 390 din 22 octombrie 2001 a

Judecătoriei Tg. Bujor, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai

grea, sporită cu 3 luni, în final S.M.C. urmând a executa 8 ani și 3 luni

închisoare și pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei

principale.

4. C.C.

la pedeapsa de 8 ani închisoare și 4

ani interzicerea unor drepturi, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de

omor, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i), cu

aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.

A fost menținută starea de arest a

inculpaților și s-a dedus durata arestării preventive cu începere de la 30

noiembrie 2001, la zi pentru fiecare dintre inculpați.

Totodată, s-a dispus anularea

mandatelor de executare emise în baza sentinței penale nr. 390 din 22 octombrie

2001 a Judecătoriei Tg. Bujor privind pe inculpații C.S., C.M.D. și S.M.C. și

emiterea unor noi mandate potrivit sentinței.

De asemenea, au fost menținute

celelalte dispoziții ale sentinței penale nr. 390 din 22 octombrie 2001 și nr. 166

din 30 aprilie 2001 ale Judecătoriei Tg. Bujor.

Sub aspectul laturii civile, în baza

art. 14 C. proc. pen., cu referire la art. 998 și art. 1003 C. civ., inculpații

au fost obligați în solidar să plătească părții civile E.G. suma de 10.000.000

lei despăgubiri civile și 10.000.000 lei daune morale.

Conform art. 188 din Legea nr. 3/1978,

aceiași inculpați au fost obligați la plata sumei de 9.988.760 lei despăgubiri

civile, cu dobânda legală aferentă către partea civilă Spitalul pentru Adulți

Bârlad.

Pentru a pronunța această sentință

prima instanță a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

Inculpații și partea vătămată se

cunosc de mai mult timp, ei întâlnindu-se în comuna Bălășești, județul Galați.

În seara zilei de 14 noiembrie 2001,

partea vătămată E.G. s-a deplasat la magazinul mixt SC D. SRL Bălășești, pentru

a consuma băuturi alcoolice, unde s-a întâlnit cu martorii P.C., P.C. și M.A.. În

jurul orelor 19,00, în bar a intrat inculpatul C.S. împreună cu minorii H.M. și

S.S. La un moment dat, între inculpat și partea vătămată au intervenit discuții

contradictorii, pe fondul unui conflict mai vechi. La solicitarea inculpatului,

minorul S.I. s-a deplasat acasă și i-a chemat pe ceilalți coinculpați, toți

deplasându-se la barul unde se afla victima înarmați cu bâte.

Cei patru inculpați au înconjurat

victima, au înjurat-o și au început să o lovească cu pumnii, cu picioarele și

cu bâtele, lovituri care au fost aplicate peste tot corpul și în cap.

În urma loviturilor primite partea vătămată

a căzut la pământ, însă inculpații au continuat să o lovească până au constatat

că victima ajunsese în stare de inconștiență.

După comiterea faptei, inculpații au

fugit de la locul faptei și au dispărut de la domiciliu și scopul de a se

sustrage de la urmărirea penală.

S-a mai reținut că partea vătămată E.G.

a suferit un politraumatism cu fractură cominutivă a oaselor nasului, fractură

a arcurilor costale VIII și IX, cu încălecarea coastei IX, hemopneumotorax

apical stâng, fractură cominutivă os iliac stâng cu iradiere în cavitatea

cotiloidiană, leziuni care au pus viața victimei în pericol.

Situația de fapt expusă a fost

stabilită pe baza proceselor-verbale încheiate de organele de urmărire penală,

planșelor foto executate în cauză, certificatului medico-legal, depozițiilor

martorilor E.I., C.G., P.C., M.A., P.C., B.I. și H.M., probe coroborate cu

declarațiile victimei și ale inculpaților.

Curtea de Apel Galați, prin decizia

penală nr. 684 din 19 decembrie 2002, a respins apelurile declarate inculpați

și partea vătămată.

Împotriva acestor hotărâri

inculpații au declarat recurs prin care au solicitat reducerea pedepselor.

Recursul nu este fondat.

Instanța de fond a reținut în mod

corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, încadrând corespunzător din

punct de vedere juridic fapta comisă în textele de lege mai sus-arătate.

Fapta inculpaților de a lovi pe

partea vătămată cu pumnii, picioarele și bâtele în cap și peste corp,

cauzându-i leziuni ce i-au primejduit viața, întrunește elementele constitutive

ale tentativei la infracțiunea de omor calificat, așa cum bine au reținut

instanțele de fond și de apel.

În ceea ce privește individualizarea

pedepselor, Curtea constată că au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art.

72 C. pen., ținându-se seama atât de pericolul social concret al infracțiunii săvârșite,

cât și de persoana inculpaților.

Pericolul social al faptei rezidă în

modul în care a fost comisă fapta (inculpații înarmați cu bâte, instrumente

apte de a ucide, au înconjurat victima, i-au aplicat numeroase lovituri în

principal în zonele vitale, inclusiv după ce aceasta căzuse la pământ), precum

și în urmările agresiunii, victima suferind multiple traumatisme, leziuni care

i-au pus viața în pericol.

Referitor la profilul moral al

inculpaților din probele aflate la dosar, rezultă că inculpații S.M.C., C.M.D.

și C.S. au antecedente penale, ei fiind anterior condamnați pentru infracțiuni

de violență (art. 181, art. 192 alin. (2) C. pen., dar și pentru infracțiuni de

furt calificat), iar cu privire la infracțiunea reținută în sarcina lor au avut

o poziție oscilantă, recunoscând în faza de urmărire penală faptele comise,

apoi le-au negat în faza de cercetare judecătorească.

Toate aceste elemente de

circumstanțiere ale faptei și făptuitorilor au fost analizate de instanța de

fond și verificate de instanța de apel, iar pedepsele aplicate, orientate spre

limita inferioară a textului sancționator, au fost bine dozate, motiv pentru

care recursurile declarate sunt nefondate și urmează a fi respinse în temeiul art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se va computa perioada arestării

preventive, iar în baza art. 192 alin. (2) din același cod, inculpații vor fi

obligați la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații C.C., C.S., C.M.D. și S.M.C. împotriva deciziei penale nr.

684 din 19 decembrie 2002 a Curții de Apel Galați.

Deduce din pedepse durata arestării

preventive de la 30 noiembrie 2001 până la 30 mai 2003, pentru toți inculpații.

Obligă recurenții la câte 1.400.000

lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile cuvenite apărătorului

desemnat din oficiu, în sumă de câte 300.000 lei, se vor avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

30 mai 2003.