ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.06.2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2152/2010

HOTĂRÂRE
08.06.2010
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2152/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Deliberând asupra recursului de față, din

actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința nr. 3013 din 24 februarie

2009, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis în parte acțiunea

formulată de reclamanta A.V.A.S. în contradictor cu pârâta SC P.R. SA BRAȘOV; a

respins capetele 1, 2, 3 și 4 din cerere ca prematur formulată; a obligat-o pe

pârâtă să plătească reclamantei suma de 343.830,80 lei și să transmită

reclamantei un certificat emis de cenzori/auditorul financiar al SC P.R. SA

BRAȘOV, care să confirme corectitudinea sumelor ce trebuie onorate A.V.A.S. în

temeiul art. 15 alin. (1) din O.U.G. nr. 115/2003, pentru perioada 26 octombrie

2003 -26 octombrie 2006.

Instanța de fond a reținut că reclamanta

a încheiat cu P.A.M.S.B. un contract de vânzare-cumpărare acțiuni la 26

septembrie 2003 având ca obiect pachetul de acțiuni reprezentând 94,271% din

capitalul social.

Prin actul adițional nr. 5 din 24

februarie 2004 s-a convenit asupra unei cesiuni prin novație cu schimbare de

debitor, calitatea de cumpărător fiind preluată de SC P.R. SA BRAȘOV cu

drepturile, obligațiile, asigurările și garanțiile aferente.

Pretențiile formulate la capătul 5 din

cerere s-au apreciat întemeiate, pârâta recunoscând atât la conciliere cât și

prin întâmpinare că datorează reclamantei suma de 343.830,80 lei, cotă de 15%

din prețul încasat din vânzarea activelor din cadrul parcului industrial și 10%

din chiriile încasate pe o perioadă de trei ani de la data intrării în vigoare

a O.U.G. nr. 115/2003.

În corelație cu pct. 5 s-a apreciat ca

întemeiat și pct. 7 al cererii, reclamanta fiind îndreptățită să obțină de la

persoanele implicate în procesul de privatizare informațiile și documentele

necesare pentru determinarea cu certitudine a drepturilor sale de creanță,

prevăzute de art. 15 alin. (1) din O.U.G. nr. 115/2003.

Capătul de cerere nr.6 s-a apreciat ca

neîntemeiat, investițiile efectuate aferente fiecărui an investițional fiind

certificate ca realizate cu certificatul emis de auditorul SC D.E. SRL Brașov.

Cât privește capetele de cerere 1, 2, 3, 4,

au fost respinse ca prematur formulate prin încheierea din 9 ianuarie 2010

fiind admisă excepția prematurității în raport de art. 720

1

civ., cu motivarea că nu au fost comunicate de către reclamantă suficiente date

pentru determinarea pretențiilor, purtând o corespondență formală, vătămarea

produsă pârâtei constând în chemarea precipitată a acesteia în judecată și nu

poate fi înlăturată decât prin anularea formelor de convocare.

Curtea de Apel București, secția a V-a

comercială, prin decizia nr. 365 din 29 septembrie 2009, a respins apelul

declarat de reclamanta A.V.A.S. ca nefondat, criticile formulate de aceasta cu

privire la aplicarea la art. 720

1

față de caracterul imperativ al prevederilor art. 720

1

S-au respins de asemenea și criticile cu privire la respingerea cererii de

plată a investițiilor și la modalitatea în care ele au fost realizate.

În contra deciziei menționate a declarat

recurs reclamanta A.V.A.S. pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. în a cărui dezvoltare invocă greșita aplicare a prevederilor art. 720

1

Arată recurenta că în cuprinsul

convocării de conciliere a detaliat pretențiile solicitate și temeiul legal iar

în cauză nu s-a dovedit existența unei vătămări care să nu poată fi acoperită

decât prin reluarea concilierii.

Totodată, arată recurenta greșit a fost

respins capătul de cerere privind investițiile în raport de prevederile

contractuale fără a se analiza certificatul nr. 792 din 21 martie 2005 și 3902

din 15 martie 2006.

Intimata SC P.R. SA a depus întâmpinare

la dosar prin care a solicitat respingerea recursului, ca tardiv declarat, nul

conform art. 302

1

lit. c) C. proc. civ. sau ca nefondat.

Arată intimata că recursul a fost

declarat cu depășirea termenului de 15 zile și că nu cuprinde motivele de

nelegalitate.

Cu privire la investițiile la care s-a

obligat prin contract arată că acestea conform înscrisurilor de la dosar au

fost efectuate.

Verificând cu prioritate, în raport de

dispozițiile art. 137 C. proc. civ. excepțiile invocate, Înalta Curte constată

că recursul a fost declarat în termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ. în

raport de data comunicării deciziei atacate: 2 noiembrie 2009 și de data

înregistrării recursului: 16 noiembrie 2009 și că cererea de recurs astfel

declarată este întemeiată pe dispozițiile art. 304.9 C. proc. civ. prin

raportare la prevederile art. 720

1

de care excepțiile invocate vor fi respinse ca neîntemeiate.

Recursul este fondat.

Instanța de apel a fost investită cu o

cerere în pretenții și în constatare generată de executarea contractului de

vânzare cumpărare acțiuni pe care părțile l-au încheiat la 26 septembrie 2003

prin care se solicită în concret: 1) obligarea la penalități calculate conform art.

12.10 și datorate ca urmare a neîndeplinirii prevederilor clauzei nr. 12.3 din

contract; 2) penalități calculate conform clauzei 12.8 și datorate ca urmare a

îndeplinirii cu întârziere a prevederilor art. 12.7 din contract pentru primii

trei ani investiționali; 3) penalității datorate ca urmare a neîndeplinirii

prevederilor clauzei 12.11 din contract; 4) penalități calculate până la data

de 30 noiembrie 2007 în conformitate cu clauza nr. 14.5 datorate ca urmare

neîndeplinirii parțiale a prevederilor clauzei 13.1 din contract pentru anul II

investițional; 5) obligarea la plata sumei reprezentând 15% din încasările din

vânzări de active, respectiv 10% din încasările din chirii din cadrul parcului

industrial Roman, aferent perioadei 26 octombrie 2003-26 octombrie 2006,

conform art. 15 alin. (1) din O.U.G. nr. 115/2003; 6) obligarea la efectuarea

unui volum de investiții tehnologice asumate prin clauza 13.1 din contract; 7)

obligarea la transferul certificatului emis de conducerea societății și vizat

de cenzorii societății care să confirme corectitudinea sumelor ce urmează a fi

virate.

Cu privire la primele patru capete de

cerere prin încheierea de ședință din 9 ianuarie 2009 s-a admis excepția

prematurității în raport de prevederile art. 720

1

soluția asupra acestora s-a dat prin sentința tribunalului în sensul

respingerii lor ca premature.

Cum în cauză s-a făcut dovada realizării

procedurii de conciliere prevăzută de art. 720

1

procesul verbal din 20 februarie 2003, precedată de convocarea transmisă

pârâtei în 16 ianuarie 2009 și de răspunsul la acesta al pârâtei cu adresa din

20 februarie 2008, nu se poate susține, decât fără temei, că procedura de

conciliere a fost formal realizată pentru parte din pretenții.

Astfel cum se observă, toate capetele de

cerere formulate de reclamantă, respectiv pretențiile, au un izvor comun și

anume contractul de vânzare cumpărare acțiuni încheiat de părți la 26

septembrie 2003 așa încât nu se poate susține că pentru parte din acestea s-a

realizat procedura de conciliere iar pentru altă parte, aceiași procedură a

fost formal realizată.

Dată fiind interdependența pretențiilor

solicitate constituite în capete de cerere distincte, ca urmare a izvorului lor

comun și anume contractul de privatizare ale cărui clauze cu privire la

executarea obligațiilor, respectiv la efectuarea investițiilor trebuie să

primească o interpretare unitară și sistematică, Înalta Curte în raport de

prevederile art. 304.9 C. proc. civ., va admite recursul declarat, va casa

hotărârile pronunțate în cauză și va trimite cauza pentru rejudecare la

tribunal pentru soluționare pe fond.

Respinge excepțiile invocate de

intimata-pârâtă S.C. P.R. S.A. Brașov invocate prin întâmpinare.

Admite

recursul declarat de recurenta-reclamantă A.V.A.S. București împotriva deciziei

nr. 365 din 29 septembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

Casează decizia atacată precum și

sentința comercială nr. 3083 din 24 februarie 2009 a Tribunalului București secția

a VI-a comercială, și trimite cauza la Tribunalul București, secția a VI-a comercială,

pentru rejudecare.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 8 iunie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83089)
Acțiune în pretenții. Capete de cerere distincte. Procedura de conciliere C. proc. civ., art. 720 1 În cazul în care printr-o acțiune în pretenții au fost formulate mai multe capete de cerere, care derivă din același contract de vânzare-cum
ÎCCJ 2011-02-02
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 436/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, la data de 9 martie 2006 și sub nr. 8399/3/2006, reclamanta A.V.A.S.
ÎCCJ 2010-02-04
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 414/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 16 aprilie 2008, reclamanta SC G. SA Buzău a chemat în judecată pe pârâta A.V.A.S. București pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va p
ÎCCJ 2010-04-15
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1255/2010
Asupra recursului de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamanta A.V.A.S. București a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea
ÎCCJ 2010-03-16
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1037/2010
ins ca nefondat apelul. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de control judiciar a reținut că între părți s-a încheiat contractul de vânzare - cumpărare acțiuni din 27 martie 2006, având ca obiect transmiterea dreptului de propriet
Sursă