ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 163/2004

Asupra

recursului de față;

In baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 94 din 19 martie 2003, Tribunalul Giurgiu, a dispus, în

temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. b

1

) C.

proc. pen., achitarea inculpatului

G.M.S.

pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966 și art. 293

C. pen. iar în baza art.18

1

și 91 C. pen., a aplicat inculpatului

pentru

fiecare faptă câte o amendă administrativă de 1 milion lei.

Instanța de

fond a reținut, în  fapt, următoarele:

La data

de 3 septembrie 2001, inculpatul conducând un autoturism a fost oprit pentru

control pe raza municipiului Giurgiu, de un echipaj de poliție, ocazie cu care

s-a constatat că a consumat  băuturi alcoolice.

Cu

ocazia controlului, inculpatul a  declarat că se numește N.G. și că posedă

permis de conducere. In timpul  cercetărilor, organele de poliție au constatat

că inculpatul și-a declinat identitate falsă și că nu posedă permis de

conducere.

Inculpatul

a recunoscut apoi săvârșirea  faptelor de care este acuzat,  recunoaștere care

se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.

Hotărârea

instanței de fond a fost atacată cu apel de parchet, care a criticat-o pentru

greșita achitare a inculpatului, susținând că nu sunt îndeplinite condițiile

legale pentru aplicarea  dispozițiilor art .18

1

C. pen.

Prin

decizia penală nr. 470 din 27 august 2003 a Curții de Apel București, secția I

penală, apelul  declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, a fost

respins ca nefondat.

Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel București, a formulat recurs.

Într-un

prim motiv, se critică decizia penală nr. 470/2002 a Curții de Apel București

pentru greșita achitare a inculpatului, motiv  de casare prevăzut de art. 395

9

pct. 17

1

C. proc. pen.

Al

doilea motiv, prevăzut de  același text are în vedere nelegalitatea

sancțiunilor aplicate inculpatului.

Primul

motiv de recurs este nefondat și urmează a fi respins.

In

condițiile descrise atât în actul de trimitere în judecată, cât și în cele două

hotărâri judecătorești se reține că inculpatul a  condus autoturismul pe  o

distanță scurtă, că este încadrat  la Poliția de Frontieră, că a avut o

conduită foarte bună până la comiterea faptei și că din teama  de a nu suporta

consecințele privind evoluția profesională și-a declinat  o identitate falsă.

Toate aceste elemente sunt de natură a crea convingerea că faptele comise nu

prezintă gradul de pericol social  al unor infracțiuni, astfel că, în mod

corect, instanțele i-au aplicat o sancțiune cu caracter administrativ.

Modul

de aplicare este nelegal însă, pentru cele două fapte comise, prevăzute de art.

36 alin. (1) din Decretul nr.328/1966 și, respectiv art. 293 C. pen.,

instanțele trebuiau să aplice

o singură amendă

administrativă și

nu două amenzi.

Legiuitorul

a prevăzut în mod expres executarea sancțiunilor prin contopire și nu prin

cumul aritmetic, astfel  că cel de-al doilea motiv de recurs al  parchetului

urmează a fi admis, iar inculpatului i se va aplica o singură amendă cu

caracter administrativ, în cuantum de 4 milioane lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel București împotriva deciziei penale nr. 470 din 27

august 2003 a Curții de Apel  București, secția I penală, privind pe intimatul

inculpat G.M.S.

Casează

decizia atacată și sentința penală nr. 94 din 19 martie 2003 a  Tribunalului

Giurgiu cu privire la greșita aplicare a dispozițiilor art. 91 C. pen.

Aplică

inculpatului o singură amendă administrativă pentru cele două fapte săvârșite,

în cuantum de 4 milioane lei.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 13 ianuarie  2004.