ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 884/2003

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 259 din 13

mai 2002, Tribunalul Dolj a condamnat pe inculpații:

- D.J. la 2 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art.

74 și art. 76 C. pen.

În baza art. 86

1

C. pen.,

s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe o perioadă de 4

ani.

Conform art. 86

3

C. pen.,

s-a stabilit ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se prezinte la

serviciul de reintegrare socială, ori de câte ori va fi chemat, atrăgându-i-se

atenția asupra consecințelor prevăzute de art. 86

4

C. pen.

- M.M. la un an închisoare pentru

complicitate la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 26, raportat

la art. 208 alin. (1) și art. 209 lit. a) și alin. (3) lit. b) C. pen., cu

aplicarea art. 74, art. 76 C. pen. și art. 99 și următoarele din același cod.

În baza art. 86

1

C. pen.,

s-a dispus suspendarea pedepsei sub supraveghere pe o perioadă de 3 ani, urmând

ca pe durata termenului de încercare să se prezinte la serviciul de reintegrare

socială de pe lângă Tribunalul Dolj, ori de câte ori va fi chemat.

I s-a atras atenția inculpatului

asupra prevederilor art. 86

4

C. pen.

S-a constatat că prejudiciul cauzat

prin infracțiune a fost reparat integral.

Fiecare dintre cei doi inculpați au

fost obligați la câte 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că la data de 9 ianuarie 2001, inculpatul D.J. a sustras un

număr de 12 fanioane trafo, confecționate din cupru, de la Stația de pompare

SRP 6 din cadrul sistemului de irigații Amărăști – Zănoaga, în valoare de

16.701.369 lei, pe care le-a valorificat în interes personal cu ajutorul

inculpatului minor M.M.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia

penală nr. 436 din 10 octombrie 2002, admițând apelul Parchetului de pe lângă

Tribunalul Dolj, a casat în parte hotărârea primei instanțe, în sensul

înlăturării prevederilor art. 86

1

și art. 86

3

C. pen.,

aplicată în cauză, urmând ca cei doi inculpați să execute pedepsele prin

privare de libertate.

În motivarea deciziei se arată că în

alegerea modalității de executare a pedepselor, prima instanță nu a apreciat în

mod corespunzător pericolul social sporit al infracțiunii săvârșite, constând

în imposibilitatea folosirii unor stații de irigație prin sustragerea

componentelor esențiale ale mecanismelor de funcționare, în scopul

valorificării acestora în interese personale.

Împotriva menționatei decizii, cei

doi inculpați au declarat recurs, în temeiul art. 385

9

pct. 14 C. proc.

pen., susținând că instanța de apel a înlăturat în mod nejustificat aplicarea

în cauză a prevederilor art. 86

1

și art. 86

3

C. pen.,

solicitând casarea acesteia și menținerea soluției adoptate de instanța de

fond, care la obligarea modalității de executare a pedepsei a ținut seama de

toate criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 și art. 56 C. pen.

Examinând hotărârea atacată în

raport de motivele de casare invocate în recurs, cât și din oficiu, se constată

că instanța de apel a reținut corect situația de fapt și vinovăția celor doi inculpați,

încadrarea juridică fiind corespunzătoare.

Din probele administrate, care au

fost analizate în considerentele hotărârilor pronunțate rezultă, fără dubiu că

la data de 9 ianuarie 2001, inculpatul D.J., fost electrician la SC Î.F. SA –

Sucursala Dolj, a sustras 12 componente din cupru de la Stația de pompare SRP 6

aparținând sistemului de irigații Amărăști - Zănoaga, în valoare totală de

16.7091.369 lei, pe care le-a valorificat apoi, în interes personal, cu

ajutorul inculpatului minor M.M.

La individualizarea pedepselor,

situate sub minimul special prevăzut de lege, instanța de fond a avut în vedere

conduita sinceră a inculpaților și împrejurarea că aceștia nu au mai săvârșit

fapte penale, reținând în favoarea lor largi circumstanțe atenuante.

Cum infracțiunea comisă, prin

consecințele produse, respectiv avarierea unor stații din sistemul de irigații,

prezintă un grad de pericol social sporit, în mod just instanța de apel a

înlăturat aplicarea în cauză a prevederilor art. 86

1

C. pen. și a

dispus executarea pedepselor prin privarea de libertate, această modalitate de

executare a pedepsei fiind de natură a realiza atât reeducarea inculpaților cât

și prevenția generală așa cum cer prevederile art. 56 C. pen.

Întrucât criticile formulate în

recurs nu sunt fondate, iar din examinarea actelor dosarului nu rezultă

existența unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 385

9

alin.

(3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea în baza art.

385

15

pct. 1 lit. b) din același cod, urmează a respinge recursurile

declarate de cei doi inculpați, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din

oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursurile declarate de inculpații

D.J. și M.M. împotriva deciziei penale nr. 436 din 10 octombrie 2002 a Curții

de Apel Craiova, ca nefondate.

Obligă pe recurenți să plătească

statului câte 1.100.000 lei, din care suma de câte 300.000 lei, reprezentând

onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

20 februarie 2003.