ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2512/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2512/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea dată în Camera de
Consiliu la data de 7 mai 2003, în dosarul nr. 1642/2003 al Curții de Apel
Oradea, secția penală, a fost respinsă plângerea formulată de inculpatul P.I. împotriva
ordonanței de arestare preventivă din 15 aprilie 2003 și a mandatului de
arestare preventivă nr. 18 din 15 aprilie 2003, emis de Parchetul Național
Anticorupție.
A motivat instanța că inculpatul a
fost arestat prin ordonanța din 15 aprilie 2003, emisă de Parchetul Național
Anticorupție, fiind cercetat pentru infracțiunea de luare de mită, constând în
aceea că în calitate de ofițer de poliție și șef al Serviciului Poliției
Rutiere Satu Mare a pretins și primit de la inculpatul G.G., directorul Școlii
de șoferi SC A. SRL Satu Mare, circa 100.000 Euro, pentru a ajuta peste 80 de
persoane să obțină prin fraudă permisele de conducere auto, cărora le-a înmânat
răspunsurile la chestionarele de la examenul scris, prin intermediul lui G.G.
Probatoriul administrat la urmărirea
penală confirmă că există indicii temeinice cu privire la infracțiunea imputată,
iar măsura arestării corespunde și exigențelor art. 5 paragraful 1 lit. a) din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Împotriva acestei încheieri
inculpatul P.I. a declarat recurs, solicitând casarea acesteia și admiterea
plângerii formulate cu consecința revocării măsurii arestării preventive.
Recursul declarat de inculpat nu
este fondat.
Corect a apreciat prima instanță că
probele administrate de organul de urmărire penală confirmă că există indicii
temeinice cu privire la comiterea faptelor de luare de mită de către inculpat.
De asemenea, măsura arestării
inculpatului s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale procedurale și este
justificată, în raport de dispozițiile art. 148 lit. d) și h) C. proc. pen.
În conformitate cu art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat
de inculpat.
Recurentul va fi obligat la plata
cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul P.I., împotriva încheierii nr. 11/ IP din 7 mai 2003,
pronunțată în dosarul nr. 1642/2003 al Curții de Apel Oradea.
Obligă pe recurent la plata sumei de
650.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de
150.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va
avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi
27 mai 2003.