ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.11.2004

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7974/2004

HOTĂRÂRE
02.11.2004
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7974/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 41 din 28 septembrie

2000, Colegiul jurisdicțional Cluj al Curții de Conturi a admis sesizarea Procurorului

financiar și a dispus obligarea SC A. SA Cluj Napoca, la plata sumelor de:

357.488.177 lei, impozit pe salarii, cu 307.968.004 lei majorări de întârziere,

3.187.305.192 lei T.V.A., plus 3.668.883.859 lei majorări de întârziere,

191.208.038 lei impozit pe venit, cu 175.740.038 lei majorări de întârziere,

112.836.557 lei contribuție la Fondul special de solidaritate pentru persoanele

cu handicap, plus 127.171.371 lei majorări de întârziere, 858.247.076 lei

contribuție la Fondul de asigurări sociale de sănătate, cu 570.802.710 lei

majorări de întârziere, 135.569.593 lei contribuție la Fondul de pensii al agricultorilor, plus 206.350.250 lei majorări de întârziere și respectiv,

1.837.568.794 lei contribuție de asigurări sociale la care se adaugă majorări

de întârziere de 3.059.705.374 lei.

Recursul jurisdicțional declarat de

societate a fost admis de secția jurisdicțională a Curții de Conturi, care prin

decizia nr. 45 din 23 ianuarie 2001, a modificat sentința, în sensul schimbării

titularilor creanțelor bugetare, prin scoaterea din cauză, ca fiind persoane

fără calitate procesuală activă, a Ministerului Finanțelor Publice, Consiliului

Local Cluj Napoca, Inspectoratului Teritorial de Stat pentru Persoanele cu

Handicap Cluj, C.A.S. Cluj și Direcției de Muncă și Protecție Socială Cluj.

Sub acest aspect, secția jurisdicțională

a reținut că raportul juridic bugetar – fiscal dedus judecății, are ca și creditor,

nu o persoană juridică, ci însuși bugetul de stat sau fondul bugetar respectiv,

ce nu poate sta în proces ca parte, fiind vorba de obligații legale.

Cu privire la motivele invocate în

recursul jurisdicțional, instanța Curții de Conturi a constatat că nu poate

face aplicarea dispozițiilor O.U.G. nr. 163/2000, această sarcină revenind

organelor fiscale teritoriale, la care sunt înregistrați debitorii, ca

plătitori de impozite și taxe.

Împotriva deciziei au declarat

recurs SC A. SA Cluj Napoca și Consiliul Local Cluj Napoca, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, societatea a invocat prevederile

O.U.G. nr. 205/2000, de care secția jurisdicțională nu a ținut cont și potrivit

cărora, datoriile neachitate la scadență se pot stinge prin conversia acestora,

în acțiuni emise de societățile comerciale debitoare, iar dobânzile,

penalitățile și majorările de întârziere se anulează.

Recurenta a mai arătat că potrivit art.

1 alin. (4) din ordonanță, urmează să fie convocată adunarea generală a acționarilor

pentru a decide cu privire la emisiunea de acțiuni.

Ulterior, pe parcursul soluționării

recursului, societatea a solicitat, potrivit Legii nr. 254/2002 și ordinului

comun încheiat cu Ministerul Finanțelor Publice, privind acordarea de înlesniri

la plata obligațiilor la bugetul de stat, a se constata că beneficiază de

scutire pentru plata unora din obligațiile bugetare restante.

În recursul său, Consiliul Local

Cluj Napoca a criticat soluția de scoatere din cauză, ca neavând calitate

procesuală activă, deși, astfel cum rezultă din probele dosarului, consiliul

este titularul uneia din creanțele în litigiu.

Referitor la calea de atac formulată

de Consiliul Local Cluj Napoca, Curtea, constatând că recurentul nu și-a

îndeplinit obligația de a timbra, ce-i revenea potrivit legii, va dispune

conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, republicată, anularea

recursului.

Examinând motivele invocate de SC A.

SA, în raport cu prevederile art. 303 și 304 C. proc. civ., Curtea va constata

că recursul declarat este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Recurenta nu a contestat nici

existența și nici cuantumul obligațiilor bugetare, la plata cărora a fost

obligată, invocând doar incidența unor prevederi legale, potrivit cărora ar beneficia

inițial de stingerea datoriilor și, ulterior de facilități la plată.

Cu privire la motivul invocat în

cererea de recurs, Curtea reține că pe parcursul derulării procesului la

instanțele Curții de Conturi, nu s-a solicitat și nu s-a discutat despre incidența

prevederilor O.U.G. nr. 205/2000 privind conversia datoriilor în acțiuni,

societatea invocând dispozițiile O.U.G. nr. 163/2000, în sensul că ar beneficia

de scutiri sau de reduceri ale majorărilor de întârziere aferente obligațiilor

bugetare restante.

Astfel cum s-a reținut în mod corect

în decizia secției jurisdicționale, întrucât recurenta nu a depus diligențele

impuse de O.U.G. nr. 163/2000, neformulând cerere la organul fiscal teritorial,

pentru a putea beneficia de facilități, nu sunt aplicabile prevederile acestui

act normativ.

Cât privește solicitarea societății,

de a se constata că întrunește condițiile pentru a fi scutită de plata unora

din obligațiile bugetare, această cerere s-a formulat la circa 3 ani de la

expirarea termenului de recurs și, nefiind un motiv de ordine publică, nu poate

fi luat în considerare.

De altfel, din actele depuse,

rezultă că recurentei i-au fost acordate de organele competente, amânarea,

eșalonarea sau scutirea de la plata obligațiilor bugetare.

În raport cu cele expuse, Curtea va

respinge recursul declarat de SC A. SA Cluj Napoca, ca nefondat.

Anulează recursul declarat de

Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 45 din 23

ianuarie 2001 a Curții de Conturi, secția jurisdicțională, ca netimbrat;

Respinge recursul declarat de SC A. SA

Cluj Napoca împotriva aceleiași decizii, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 noiembrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-02-07
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 519/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Colegiul jurisdicțional Cluj al Curții de Conturi, prin sentința nr. 10 din 1 martie 2001, a admis sesizarea Procurorului financiar, înregistrată la 9 ian
ÎCCJ 2003-03-25
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1214/2003
La 11 martie 2003 s-au luat în examinare recursurile declarate de S.C. „C.P.P.” SRL, de Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice Cluj, precum și de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85501)
nțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Cluj, prin Dispoziția nr.126/2000, a respins contestația formulată de reclamant, reținând că până la compensarea creanțelor sunt datorate majorări de întârziere, impozitul nefiind plătit confo
ÎCCJ 2003-10-08
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3082/2003
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ introdusă la Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, sub nr. 5249 din 6 august
ÎCCJ 2004-03-26
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1244/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 82 din 13 decembrie 2002, Colegiul jurisdicțional Galați a admis sesizarea Procurorului financiar de pe lângă Camera de Conturi Galați ș
Sursă