ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1244/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1244/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința nr. 82 din 13 decembrie
2002, Colegiul jurisdicțional Galați a admis sesizarea Procurorului financiar
de pe lângă Camera de Conturi Galați și a obligat pârâta SC D. SRL Galați să
plătească Administrației Finanțelor Publice a municipiului Galați, suma de
19.474.021.289 lei, reprezentând T.V.A., impozit pe profit, impozit pe salarii,
contribuții la fondurile speciale, impozit pe dividende, cu majorările de
întârziere aferente.
De asemenea, pârâta a fost obligată
să plătească unităților prejudiciate: Casa Județeană de Pensii Galați, A.J.O.F.M.
Galați, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Galați și Primăria municipiului
Galați, următoarele sume: 11.102.928.030 lei, reprezentând contribuții de
asigurări sociale de stat și la pensia suplimentară, cu majorările și
penalitățile de întârziere aferente; 1.091.721.217 lei, reprezentând
contribuțiile de 1% și de 5%, cu majorările și penalitățile de întârziere
aferente; 3.119.121.058 lei, reprezentând contribuții la asigurările de
sănătate, cu majorările și penalitățile de întârziere aferente; 5.746.445 lei,
reprezentând impozite și taxe locale.
Pentru a hotărî astfel, Colegiul Jurisdicțional
a reținut că în perioada 1998 - 2000, SC D. SRL Galați nu și-a îndeplinit
obligațiile financiare către bugetul de stat, bugetele fondurilor speciale și
bugetul local și pentru abaterile financiare săvârșite, a fost obligată să
plătească debitele restante, cu majorările și penalitățile de întârziere
aferente.
Recursul jurisdicțional declarat
împotriva acestei sentințe, de SC D. SRL, a fost respins ca nefondat, prin
decizia nr. 273 din 18 aprilie 2003, pronunțată de secția jurisdicțională a
Curții de Conturi.
Împotriva deciziei nr. 273 din 18
aprilie 2003 și în temeiul art. 82 din Legea nr. 94/1992, republicată, a declarat
recurs SC D. SRL.
Recurenta a susținut că decizia
atacată nu a fost motivată, iar situația de fapt, reținută cu privire la culpa
pentru neîndeplinirea obligațiilor financiare, nu corespunde dovezilor
administrate și din care rezultă că a efectuat demersuri pentru recuperarea
creanțelor de la debitorii săi.
Cu cererea înregistrată la 12 martie
2004, în temeiul art. 306 C. proc. civ., recurenta a completat motivele de
casare, invocând necompetența materială a organelor Curții de Conturi, de a
efectua controale la alte persoane juridice, decât cele prevăzute la art. 18
din Legea nr. 94/1992, republicată. În susținerea acestui motiv de casare,
recurenta a arătat că dispozițiile art. 19 lit. d) din Legea nr. 94/1992,
republicată, în baza cărora a fost controlată activitatea sa, au fost declarate
neconstituționale, prin Decizia nr. 463 din 4 decembrie 2003, pronunțată de
Curtea Constituțională.
Analizând actele și lucrările
dosarului, Curtea va respinge prezentul recurs, ca nefondat, pentru următoarele
considerente:
Decizia pronunțată de instanța de
recurs jurisdicțional cuprinde motivele de fapt și de drept care au format
convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile
părților, astfel încât este nefondată critica invocată în recurs, privind
nerespectarea dispozițiilor art. 261 pct. 5 C. proc. civ.
Critica formulată pe fondul cauzei
este, de asemenea, nefondată, întrucât instanța de recurs jurisdicțional a
constatat corect că recurenta nu și-a îndeplinit la termen obligațiile
bugetare, iar dificultățile de recuperare a creanțelor de la proprii săi
debitori nu reprezintă o cauză de exonerare de răspundere financiară. De
altfel, nici în prezentul recurs nu au fost invocate și dovedite alte cauze de
exonerare sau de stingere a obligațiilor bugetare stabilite în sarcina
recurentei, prin actul de control, iar cuantumul sumelor datorate cu acest
titlu nu a fost contestat.
Decizia nr. 463 din 4 decembrie 2003,
prin care Curtea Constituțională a constatat că sunt neconstituționale
prevederile art. 19 lit. c) din Legea nr. 94/1992, republicată, nu poate fi
reținută în soluționarea cauzei; această decizie a fost publicată în Monitorul
Oficial și conform art. 147 alin. (4) din Constituție, are putere numai pentru
viitor. În consecință, decizia invocată în recurs nu produce efecte pentru
perioada la care a fost efectuat controlul și s-a judecat pricina, de
instanțele Curții de Conturi.
Pentru considerentele expuse,
constatând că nu există motive de casare sau de modificare a deciziei atacate,
Curtea va respinge ca nefondat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC D. SRL
Galați împotriva deciziei nr. 273 din 18 aprilie 2003, a Curții de Conturi, secția
jurisdicțională, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 26 martie 2004.