ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5160/2003

Asupra recursurilor de față;

Din actele dosarului, constată

următoarele:

Tribunalul Constanța, prin sentința

penală nr. 363 din 9 iunie 2003, a condamnat pe inculpații:

închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2)

lit. b) și alin. (2

1

) lit. a), cu aplicarea art. 75 lit. c), art.

74, art. 76 și a art. 71 C. pen.;

pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și

alin. (2

1

) lit. a), cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 37 lit. b),

art. 74, art. 76 și art. 71 C. pen.

Inculpații au fost menținuți în

stare de arest, iar din durata pedepsei li s-a dedus detenția preventivă.

Ei au fost obligați la cheltuieli

judiciare statului.

S-a reținut, în esență, că, în

noaptea de 11 noiembrie 2002, împreună cu alte 5 persoane, inculpații s-au

deplasat la terenul agricol proprietatea numitei D.G., din satul Poiana,

județul Constanța, de unde au sustras cantitatea de 1013 kg țelină, în valoare

de 22.000.000 lei. Pentru păstrarea produsului sustras, inculpații au

imobilizat paznicul fermei, pe care l-au legat.

Inculpații au declarat apel, cerând

reducerea pedepselor, deoarece nu au agresat paznicul fermei.

Curtea de Apel Constanța, prin

decizia penală nr. 242/ P din 18 iulie 2003, a respins, ca nefondate,

apelurile, a dedus în continuare detenția preventivă a inculpaților și i-a

obligat la cheltuieli judiciare statului.

Prin recursurile de față, inculpații

critică decizia, reiterând cererile din apel.

Critica nu este întemeiată.

Prima instanță a reținut corect

situația de fapt, pe care a calificat-o corespunzător și a dozat just pedepsele

aplicate inculpaților.

La urmărirea penală și în instanță,

paznicul D.O. declară, constant, că atunci când au ajuns la fermă, inculpații

au sustras țelina, apoi l-au deposedat de furcă și de lanternă, l-au trântit la

pământ și l-au legat.

La reconstituire, inculpații, toți

6, au recunoscut că au agresat paznicul. Inculpatul G.G. a mai fost condamnat,

pentru furt calificat și lipsire de libertate.

Din oficiu, nu se constată motive de

casare, care să fie luate în considerare.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., hotărârea atacată va fi menținută, prin

respingerea recursurilor, conform dispozitivului deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile

declarate de inculpații G.G. și I.D. împotriva deciziei penale nr. 242 din 18

iulie 2003 a Curții de Apel Constanța, ca nefondate.

Deduce din pedepsele aplicate

inculpaților, perioada arestării preventive de la 21 noiembrie 2002 la 12

noiembrie 2003.

Obligă pe recurenți să plătească

statului câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 400.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

12 noiembrie 2003.