ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2707/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2707/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 474 din 3
octombrie 2002, pronunțată de Tribunalul Constanța, în baza art. 2 alin. (1)
din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c), raportat
la art. 75 lit. c) C. pen., a fost condamnat printre alții inculpatul A.E. la
pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare.
În baza art. 65, raportat la art. 64
C. pen., s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.
a) și b) C. pen., pe o durată de un an de la rămânerea definitivă a prezentei
hotărâri.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus
din pedeapsa executată de la 21 iunie 2002, la zi.
În baza art. 86
1
C. pen.,
s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui
termen de încercare de 4 ani și 2 luni, termen calculat în condițiile art. 86
2
C. pen.
În baza art. 86
3
C. pen.,
pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune măsurilor de
supraveghere prevăzute de lit. a) și d).
A fost desemnat ca organ de
supraveghere Serviciul de Reintegrare Socială a Infractorilor și de
Supraveghere a Executării Sancțiunilor neprivative de libertate de pe lângă
Tribunalul Constanța căruia i se vor comunica datele de la art. 86
3
lit.
a) și d) C. pen.
În baza art. 359 C. proc. pen., s-a
atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86
4
C. pen.,
privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C.
proc. pen., s-a dispus punerea deîndată în libertate a inculpatului A.E., de
sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 139 din 21 iunie 2002, al
Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, dacă nu este reținut sau arestat
în altă cauză.
În baza art. 9 din Legea nr. 143/2000
a mai fost condamnat și inculpatul
p.m.
la
pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus
suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de
încercare de 5 ani, calculat în condițiile art. 82 C. pen.
În baza art. 359 C. proc. pen., s-a
atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus
din pedeapsa executată măsura arestării preventive, cu începere de la data de
21 iunie 2002, la zi.
În baza art. 117 C. pen., raportat
la art. 112 C. pen.
[
(lit. e)], s-a
dispus expulzarea inculpatului P.M. de pe teritoriul României la rămânerea
definitivă a prezentei hotărâri.
În baza art. 17 și art. 18 din Legea
nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea și distrugerea următoarelor cantități: 90
gr. cannabis și 15.565 comprimate care conțin efedrină, depuse la camera de
corpuri delicte a I.P.J. Constanța, cu dovada seria B nr. 601313 din 21 iunie
2002, de la inculpatul B.V.L.
În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C.
proc. pen., s-a dispus punerea deîndată în libertate a inculpatului P.M., de
sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 141 din 21 iunie 2002, al Parchetului
de pe lângă Tribunalul Constanța, dacă nu este reținut ori arestat în altă
cauză.
Au fost obligați inculpații la
cheltuieli judiciare către stat, în cuantum de câte 1.300.000 lei, fiecare, iar
pe inculpatul P.M. și la plata sumei de 950.000 lei.
În fapt, s-a reținut că la 20 iunie
2002, inculpatul A.E. a procurat de la o persoană cannabis și l-a oferit spre vânzare
altei persoane, un alt inculpat B.V.L. a oferit spre vânzare cannabis, în
schimbul sumei de 15.000.000 lei, iar inculpatul P.M. a fost depistat că
deținea 15.690 pastile de clorhidrat de efedrină, în scopul producerii de
droguri de mare risc.
La individualizarea pedepselor s-au
avut în vedere criteriile art. 72 C. pen. și în raport de persoana inculpaților
și de conduita avută anterior, s-a dispus suspendarea condiționată a executării
pedepsei pentru P.M. și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru
A.E. și B.V.L.
Împotriva sentinței penale nr. 474/2002,
a Tribunalului Constanța a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul
Constanța, susținând că:
- reținerea circumstanțelor
atenuante este nejustificată, avându-se în vedere comportamentul avut anterior
de inculpați, precum și modalitatea de săvârșire a faptei;
- față de gravitatea faptelor se
impune executarea pedepselor prin privare de libertate.
Instanța de apel a admis apelul
declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, a casat în parte
sentința și a înlăturat dispozițiile art. 81 și art. 86
1
, art. 86
2
și art.86
3
C. pen., art. 82 și 83 C. pen., pentru toți inculpații,
făcând aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen.
În baza art. 385 alin. (2) C. proc.
pen. și art. 88 C. pen., a computat arestarea preventivă a inculpaților de la
data arestării și până la data punerii în libertate.
S-a apreciat că situația de fapt a
fost stabilită corect de prima instanță ca de altfel și încadrarea juridică a
faptelor săvârșite de inculpați, dar față de pericolul social al
infracțiunilor, de cauzele și condițiile care au determinat și favorizat
comiterea acestor fapte, de persoana inculpaților, suspendarea condiționată și
suspendarea executării pedepselor sub supraveghere nu corespund cerințelor art.
52 C. pen., astfel că au fost înlăturate aceste dispoziții.
Împotriva deciziei instanței de apel
au declarat recurs inculpații A.E. și P.M. criticând-o pentru netemeinicie sub
aspectul modalității de executare a pedepselor aplicate și au solicitat casarea
deciziei și menținerea dispozițiilor sentinței penale pronunțată de instanța de
fond prin care s-a dispus suspendarea condiționată și respectiv suspendarea sub
supraveghere a executării pedepselor aplicate.
Recursurile nu sunt întemeiate.
La individualizarea pedepselor,
inclusiv a modalității de executare a acestora instanța de apel a avut în
vedere atât criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., cât și condițiile
impuse de legiuitor în art. 81 C. pen. și art. 86
1
C. pen.
Față de aceste criterii și condiții
legale, în mod corect instanța de control judiciar a considerat că în cauză în
raport și de persoana inculpaților, scopul educativ și coercitiv al pedepselor
nu poate fi atins decât prin executarea în regim de detenție, înlăturând
justificat prevederile art. 81 și art. 86
1
C. pen.
Așa fiind, recursul declarat de
inculpați apare ca nefondat, astfel încât, Curtea, în temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) îl va respinge ca atare.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.
(2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de
inculpații A.E. și P.M. împotriva deciziei penale nr. 314 din 17 decembrie 2002
a Curții de Apel Constanța, ca nefondate.
Obligă pe recurenți să plătească
statului câte 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.
Pronunțată în ședință publică, azi 5
iunie 2003.