ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 736/2003

D E C

I Z I A  NR.736

DOSAR NR.4933/2002

S-a

luat în examinare recursul declarat de condamnatul Z.G. împotriva deciziei

penale nr.683 din 31 octombrie 2002 a Curții de Apel București, Secția I-a

penală.

Recurentul

a fost prezent în stare de arest asistat de apărător din oficiu Nijloveanu

Ilie.

Procedura

de citare a fost îndeplinită.

Apărătorul

a menționat că lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează să fie

pronunțată în cauză.

Procurorul a pus concluzii de respingere.

Condamnatul a solicitat admiterea recursului, casarea

hotărârilor și punerea lui în libertate pentru a se interna într-o unitate

spitalicească în vederea scoaterii tijelor pe care le are la coloana

vertebrală.

C U R T E A

Asupra

recursului de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Prin

sentința penală nr.815 din 16 septembrie 2002, Tribunalul București, Secția I-a

Penală a respins ca neîntemeiată cererea de întrerupere a executării pedepsei

formulată de condamnatul Z.G.,   pe motiv că nu îndeplinește condițiile legii.

Apelul

declarat de condamnat a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel București,

Secția I-a Penală prin decizia penală nr.683 din 31 octombrie 2002.

Împotriva

deciziei menționate, condamnatul a declarat recurs nemotivat în scris. În

ultimul cuvânt, el a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și

punerea lui în libertate pentru a se interna în spital în vederea efectuării

unei operații prin care să i se scoată tijele pe care le are puse la coloana

vertebrală.

Recursul

nu este fondat.

Analizând

motivele invocate de condamnat în cererea de întrerupere a executării pedepsei,

cât și în ultimul cuvânt se constată că hotărârile  sunt legale și temeinice,

fiind pronunțate după o examinare riguroasă a probelor administrate în cauză.

Astfel,

conform art.455 raportat la art.453 lit.a Cod procedură penală, executarea

pedepsei închisorii poate fi întreruptă când se constată pe baza unei expertize

medico – legală că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în

imposibilitate de a executa pedeapsa.

Din

raportul de expertiză medico – legală nr.A.1/15033/2001 efectuat de Institutul

național de medicină legală „Prof.dr.Mina Minovici” rezultă că maladiile de

care suferă condamnatul, pot fi tratate în rețeaua sanitară a D.G.P cu

respectarea indicațiilor terapeutice.

În

consecință, nefiind întrunite condițiile legii recursul urmează să fie respins.

Cheltuielile efectuate de

stat cu ocazia soluționării cauzei, în care se include și onorariul

apărătorului din oficiu, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției,

vor fi restituite de către recurent.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge

recursul declarat de condamnatul Z.G. împotriva deciziei nr.683 din 31

octombrie 2002 a Curții de Apel București, Secția I penală, ca nefondat.

Obligă

pe recurent să plătească statului 750.0000 lei cheltuieli judiciare în care se

include și onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 150.000 lei ce va fi

avansat din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 13 februarie 2003.