ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3072/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3072/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cu privire la recursul declarat
constată cele ce urmează:
Reclamanții M. au notificat
Primăria Focșani sub nr. 21506 din 19 noiembrie 2001, dar, prin comunicarea nr.
1248 din 20 februarie 2002 s-a răspuns că se va examina aplicarea art. 10 și
art. 11 din Legea nr. 10/2001, fără a fi emisă o decizie asupra cererii de
restituire în natură a suprafeței de 356 mp teren.
Drept urmare, la 18 martie 2002,
reclamanții au introdus contestație la Tribunalul Vrancea, care, prin sentința
civilă nr. 171 din 30 septembrie 2002, a admis cererea și a dispus restituirea
în natură a terenului, deși Primăria a arătat că acesta se află integrat în
incinta ansamblului de locuințe „Culturii nr. 2”.
Curtea de Apel Galați, prin decizia
civilă nr. 94/A din 3 decembrie 2002, a respins apelul pârâtei, cu motivarea că
aceasta „nu a dovedit situația prevăzută de art. 20 și art. 21 din Legea nr.
10/2001 și nici nu a procedat potrivit art. 11 alin. (3), așa cum a susținut
prin adresa nr. 1208/02”.
Pe d altă parte, conform expertizei
terenul este liber de construcții și nu este afectat de alte detalii de
sistematizare.
Contra deciziei pârâta a declarat
recurs pe temeiurile din art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ. susținând, în
esență, că:
- terenul litigios se află în
perimetrul de incintă al ansamblului de locuințe „Culturii nr. 2”., fiind
necesar bunei utilizări a acestor locuințe, iar
- el nu constituie un „teren liber”
în sensul art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2003.
Recursul este fondat.
2.1. Terenul revendicat, situat în
Focșani, a fost expropriat prin Decretul nr. 492/1983, fiind o parcelă din
suprafața de 1000 mp a autoarei – bunica reclamanților – dobândită de aceasta
prin contractul de vânzare-cumpărare transcris sub nr. 319 din 21 octombrie
1966.
Reclamanții au dobândit acest teren
prin certificatul de moștenire nr. 301 din 16 iunie 1966, de la care a operat
exproprierea, cauza de utilitate publică fiind edificarea ansamblului de
locuințe „Culturii nr. 2”.
2.2. Este de necontestat că
reclamanții sunt „persoane îndreptățite” în sensul Legii nr. 10/2001, iar
imobilul face parte din categoria celor preluate abuziv așa cum s-a prevăzut în
această lege.
Problema de dezlegat este dacă s-a
realizat scopul exproprierii și, deci, dacă dispozițiile Legii nr. 10/2001,
permit restituirea în natură sau o altă formă legală de despăgubire.
Schița expertizei este edificatoare
în privința amplasamentului terenului litigios – este inclus în terenul
primăriei, care se află în perimetrul ansamblului de locuințe „Culturii nr. 2”,
având la est strada Mare a Unirii.
Cum s-a arătat, din suprafața totală
de 1020 mp aparținând reclamanților, a fost expropriată suprafața de 356 mp inclusă
în perimetrul noului ansamblu de locuințe proiectat și executat, în condițiile
legii în vigoare, ceea ce înseamnă că scopul exproprierii a fost realizat.
Nu se poate primi susținerea că
suprafețele de teren dintre blocuri în aleile de acces sau cu destinații
diverse, chiar dacă, temporar, sunt afectate de construcții proprii, sunt
„terenuri libere” ce trebuie restituite proprietarilor expropriați, fără a se
încălca proiectele de urbanism și finalitatea lor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta
Primăria Municipiului Focșani prin Primar.
Casează decizia nr. 94 A din 3
decembrie 2002 a Curții de Apel Galați, secția civilă, precum și sentința
civilă nr. 171 din 30 septembrie 2002 a Tribunalului Vrancea și respinge
acțiunea formulată de reclamanții M.L., M.M.S. și M.V.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 aprilie 2004.