ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2836/2009

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr.

189 din 2 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman a fost admisă în parte

acțiunea formulată de reclamanta SC S.A.G. SRL împotriva pârâtului I.M. și, ca

urmare, pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei suma de 19.554 lei, contravaloare

grajd demolat, 18.378 lei, avans ridicat din casieria societății, 7.008,85 lei,

prime de asigurare și 4.435 lei, contravaloare mărfuri scăzute din gestiune.

Prin aceeași hotărâre a fost

respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune privind obligarea la plata

sumei de 25.447 lei, reprezentând trecerea pe costuri a prețurilor neîncasate

și cererea a fost admisă pe fond, iar restul pretențiilor formulate prin

acțiune au fost respinse.

Totodată, au fost admise în

parte cererile reconvenționale formulate de pârâții I.M. și E.I. în

contradictoriu cu pârâtele SC S.A.G. SRL și SC C.A.I. SRL și s-a luat act de

retragerea acestora din SC S.A.G. SRL, capătul în pretenții privind partajarea

patrimoniului și obligarea la plata sumei de 1.709.274 lei, fiind respinse, ca

nefondate.

Împotriva acestei hotărâri,

în termen legal, au formulat recurs și apel, separat, SC C.A.I. SRL și SC S.A.G.

SRL, precum și apeluri separate pârâții I.M. și E.I.

Curtea de Apel București,

recalificând căile de atac în apel, a pus în discuția părților, din oficiu,

motivul de ordine publică al nulității hotărârii în raport de dispozițiile art.

720

5

C. proc. civ. și ale art. 105 alin. (2) C. proc. civ. și

admițând excepția a pronunțat decizia comercială nr. 226 din 30 aprilie 2009 prin

care a admis toate apelurile, a anulat hotărârea și a fixat termen pentru

judecata pe fond la 11 iunie 2009.

Pentru a se pronunța astfel,

a reținut că prima instanță a soluționat cauza pe fond cu calificarea

necorespunzătoare a cererilor formulate în cauză, permițând menținerea unui

cadru procesual ambiguu, participarea unor terți fără verificarea condițiilor

imperative privind intervenția voluntară sau forțată și cu încălcarea

dispozițiilor art. 720

5

C. proc. civ., privind soluționarea cererii

reconvenționale în materie comercială, ceea ce afectează hotărârea de nulitatea

prevăzută de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat, în termenul legal, recurs reclamanta SC S.A.G. SRL și pârâta SC C.A.I.

SRL, invocând motivele de recurs, prevăzute de art. 304 pct. 1, 3 și 9 C. proc.

civ. și au arătat că instanța a calificat greșit calea de atac formulată de

pârâții I.M. și E.I. ca fiind apel în condițiile în care indiferent cum și-au

intitulat cererile cu care au învestit instanța de fond acestea au ca obiect

principal retragerea din societatea comercială și nu sunt accesorii sau

incidentale cererii principale, iar potrivit art. 226 lit. c) din Legea

societăților comerciale nr. 31/1990, R, în această situație hotărârea

pronunțată este supusă numai recursului.

Pe de altă parte, instanța

de apel a aplicat greșit dispozițiile art. 297 alin. (2) C. proc. civ., acest

text de lege nefiind incident, în cauză, în lipsa unei calificări corecte a

tuturor cererilor și a stabilirii căii de atac, separat, în funcție de obiectul

fiecăreia dintre cererile cu care a fost învestită, cu privire la judecata

acțiunii principale instanța nefăcând de altfel, nicio referire în motivarea

hotărârii.

Intimatul - pârât I.M. prin

notele scrise depuse la dosar a invocat excepția inadmisibilității recursului.

Analizând excepția se

găsește fondată.

Așa cum rezultă din cele

arătate în precedent, instanța de apel, admițând apelurile, a anulat în tot

hotărârea și a reținut cauza spre rejudecare cu aplicarea în cauză a

dispozițiilor art. 297 alin. (2) C. proc. civ., ceea ce echivalează cu

pronunțarea unei hotărâri intermediare, nedefinitivă și nesusceptibilă de a fi

atacată separat cu recurs, ci doar odată cu hotărârea prin care se finalizează

judecata în această fază procesuală.

Așa fiind, față de

caracterul excepției, este imposibilă analizarea motivelor de recurs, chiar

dacă ele vizează în principal, aplicarea greșită a dispozițiilor art. 297 C.

proc. civ., aceste critici putând face obiectul analizei numai în cadrul

procesual arătat.

Văzând și art. 312 alin. (1)

C. proc. civ., urmează, deci, a respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta SC S.A.G. SRL Alexandria și de pârâta SC C.A.I. SRL Predeal

împotriva deciziei comerciale nr. 226 din 30 aprilie 2009, pronunțată de Curtea

de Apel București, secția a V-a comercială, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi

11 noiembrie 2009.