ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2327/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 282,

pronunțată la data de 27 martie 2000, în dosarul nr. 3673/1999, Tribunalul

Teleorman a admis acțiunea formulată de reclamanta Societatea Agricolă P.U. SA

împotriva pârâtei SC A. SRL, a dispus rezilierea contractului de vânzare

cumpărare nr. 26 din 21 iunie 1996, evacuarea pârâtei din spațiul ocupat F.C.

și obligarea acesteia să plătească reclamantei suma de 53.000 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Secția a VI-a comercială a Curții de

Apel București, prin decizia civilă nr. 910, pronunțată la data de 6 iunie

2001, în dosarul nr. 2848/2000, a admis apelul formulat de pârâtă împotriva

acestei hotărâri pe care a schimbat-o în tot, în sensul că a respins acțiunea,

ca nefondată, și a obligat intimata să plătească apelantei suma de 95.085.500

lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru,

timbru judiciar, onorariu de avocat și onorariu expert.

Spre a hotărî astfel, instanța de

apel a reținut că pârâta și-a îndeplinit obligația de plată a prețului bunului

ce a format obiectul contractului nr. 26 din 21 iunie 1996, aspect ce înlătură

incidența art. 1021 C. civ. și a făcut aplicarea dispozițiilor art. 274 C.

proc. civ.

Împotriva deciziei pronunțată în

apel a formulat recurs intimata reclamantă, invocând, ca temei de drept al

cererii sale, dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În susținerea recursului s-a arătat,

în esență, că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art.

274 C. proc. civ.

Recursul este fondat.

Astfel, examinarea actelor dosarului

relevă că apelanta pârâtă, prin reprezentanții săi legali, a renunțat, conform

înscrisului, autentificat, depus la dosar, la cererea sa de obligare a

intimatei reclamante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecata

apelului.

Așa fiind, cum potrivit art. 274

alin. (1) C. proc. civ. partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la

cerere, să plătească cheltuieli de judecată și cum apelanta pârâtă a renunțat,

în condițiile reglementate de art. 246 C. proc. civ., la această cerere, se

constată că dispozițiile sus arătatului text legal, nu-și găsesc aplicarea în

apel.

Pentru aceste considerente,

constatând incidența art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea, în temeiul art. 312

alin. (1), teza 1, alin. (2) și alin. (3) C. proc. civ., va admite recursul, va

modifica decizia atacată, în sensul că va înlătura obligarea intimatei

reclamante la plata sumei de 95.085.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată

către apelanta pârâtă, menținând celelalte dispoziții ale acestei hotărâri.

Reținând că recurenta a solicitat

plata cheltuielilor de judecată în această fază procesuală, având în vedere

dispozițiile evocatului art. 274 alin. (1) C. proc. civ. și culpa procesuală a

intimatei SC A. SRL, Curtea va dispune obligarea acesteia să plătească

recurentei suma de 3.150.000 lei, cu acest titlu, reprezentând taxă judiciară

de timbru, timbru judiciar și onorariu avocat, conform dovezilor existente la

dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de

reclamanta Societatea Agricolă P.U. SA, comuna Purani, jud. Teleorman,

împotriva deciziei nr. 910 din 6 iunie 2001 a Curții de Apel București, secția

a VI-a comercială.

Modifică, în parte, decizia atacată,

în sensul că înlătură obligarea reclamantei Societatea Agricolă P.U. Purani SA

la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 95.085.500 lei.

Menține celelalte dispoziții ale

deciziei.

Obligă intimata-pârâtă SC A. SRL

Brânceni la 3.150.000 lei cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi 16 aprilie 2003.