ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3551/2003

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 27

iunie 2002, petenta SC C.I. SRL Iași, a solicitat suspendarea execuției

vremelnice a sentinței nr. 506/C din 16 aprilie 2002, pronunțată de Tribunalul

Iași, până la judecarea recursului declarat de petentă, în calitate de

recurentă, împotriva sus menționatei sentințe.

În motivarea cererii, petenta a

susținut că, prin sentința nr. 506 din 16 aprilie 2002, pronunțată de

Tribunalul Iași, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta

Universitatea A.I.C. Iași, în contradictoriu cu pârâții SC C.I. SRL Iași și

Ministerul Educației și Cercetării București, constatându-se nulitatea absolută

a contractului de asociere în participațiune încheiat, la data de 13 februarie

1998, între Ministerul Educației Naționale (în prezent, Ministerul Educației și

Cercetării) și SC C.I. SRL Iași și, ca urmare, s-a dispus repunerea părților în

situația anterioară și evacuarea pârâtei, SC C.I. SRL Iași, din imobilul C.U.

situat în Iași str. C.I. nr. 9.

Hotărârea, fiind executorie, a fost

atacată cu recurs și, separat, s-a solicitat de către pârâta, SC C.I. SRL,

suspendarea executării, în temeiul art. 300 C. proc. civ., petenta susținând,

în esență, că respectivul contract de asociere în participațiune nu este lovit

de nulitate.

Prin încheierea din 3 iunie 2002,

Curtea de Apel Iași a hotărât astfel:

- Respinge excepțiile invocate de

Universitatea A.I.C. Iași.

- Admite cererea formulată de SC C.I.

SRL Iași, privind suspendarea executării vremelnice a sentinței nr. 506/E din

16 aprilie a Tribunalului Iași.

- Dispune suspendarea executării

silite a sentinței nr. 506/E din 16 aprilie 2002 a Tribunalului Iași, până la

soluționarea recursului declarat de SC C.I. SRL Iași împotriva sus menționatei

hotărâri.

Pentru a pronunța această încheiere,

instanța de recurs a reținut, în esență, că, în totalitatea lor, excepțiile

invocate de intimata, Universitatea A.I.C. Iași, nu sunt fondate, astfel că, în

contextul în care obiectul cererii îl constituie suspendarea executării unei

hotărâri definitive și executorii atacate cu recurs și, cum petenta a achitat

și cauțiunea de 15.000.000 lei, cererea de suspendare este admisibilă, raportat

la dispozițiile art. 300 alin. (2) și (3) și art. 403 alin. (3) C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri din 3

iunie 2002 a Curții de Apel Iași a declarat recurs, Universitatea A.I.C. Iași,

care, prin motivele scrise, a reluat susținerile din întâmpinare, referitoare

la excepția netimbrării suficiente a cererii, în raport cu capetele de cerere,

pentru care se solicită suspendarea executării, prematuritatea cererii și,

implicit, lipsa de obiect a acesteia, din moment ce recurenta nu a solicitat punerea

în executare a sentinței atacate cu recurs, precum și inadmisibilitatea cererii

în raport cu dispozițiile legale invocate în sprijinul admiterii acțiunii [art.

280 sau 582 alin. (2) C. proc. civ.].

Pe fond, recurenta invocă

netemeinicia și nelegalitatea încheierii, raportat la modul în care intimata,

SC C.I. SRL Iași, și-a onorat obligațiile contractuale, cu referire la lipsa

prezentării din partea acesteia a oricărei documentații de natură

investițională, situație în care, în mod corect s-a constatat nulitatea

contractului de asociere și s-a dispus evacuarea acesteia din imobilul în care

și-a desfășurat activitatea.

În consecință, recurenta,

Universitatea A.I.C. Iași, solicită admiterea recursului, desființarea

încheierii atacate și respingerea cererii de suspendare vremelnică a executării

sentinței nr. 506/E din 16 aprilie 2002 a Tribunalului Iași.

Recursul declarat în cauză este

inadmisibil.

Potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C.

proc. civ. sunt hotărâri irevocabile, hotărârile date în recurs, chiar dacă,

prin acestea, s-a soluționat fondul pricinii.

În speță, Curtea de Apel Iași a

pronunțat încheierea din 3 iunie 2002, ca instanță de recurs și, deci, această

încheiere este irevocabilă, potrivit textului de lege sus menționat și, ca

atare, încheierea nu mai era susceptibilă de a fi atacată cu recurs, acesta este

inadmisibil.

Așa fiind și ținând cont că

încheierea atacată cu recursul de față este irevocabilă, deci, nerecurabilă,

recursul declarat de Universitatea A.I.C. Iași împotriva acesteia urmează a fi

respins ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul declarat de creditoarea,

Universitatea A.I.C. Iași, împotriva încheierii din 3 iunie 2002, pronunțată,

în dosarul nr. 2024/2002, de Curtea de Apel Iași ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 17 septembrie 2003.