ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4901/2003

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea din 17 octombrie 2003,

pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. 199/2003 s-a dispus,

printre altele, prelungirea arestării preventive a inculpaților D.R. și a altor

29 inculpați, arestați până la 14 noiembrie 2003.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

Prin rechizitoriul Parchetului

Militar Teritorial au fost trimiși în judecată 52 inculpați, din care 31 în

stare de arest preventiv, pentru infracțiuni grave, respectiv de furt calificat

de produse petroliere din conducte, luare de mită, asociere în vederea

comiterii de infracțiuni.

Cu privire la inculpatul D.R. s-a

reținut că a fost trimis în judecată pentru instigare la infracțiunea de furt

calificat, dare de mită, favorizarea infractorului și asociere pentru

săvârșirea de infracțiuni, iar Z.N. pentru instigare la furt calificat și

asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni.

Împotriva acestei încheieri în

termen legal, au declarat recurs inculpații D.R. și Z.N., aceștia solicitând

punerea în libertate, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii

arestării preventive nu mai subzistă și nici nu prezintă pericol social.

Recursurile nu sunt fondate.

Așa cum rezultă din actele aflate la

dosar, inculpații au fost trimiși în judecată, alături de alți făptuitori,

pentru infracțiuni grave, D.R. și pentru o infracțiune de corupție, și ambii

pentru instigare la furt calificat, faptă prevăzută de art. 25, raportat la

art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a), e) și g) și alin. (3) lit. a), cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și pentru asociere pentru săvârșirea de

infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen., infracțiuni pedepsite cu

închisoarea mai mare de 4 ani.

Instanța de fond, prin încheierea

atacată, a apreciat în mod corect că se justifică prelungirea arestării

preventive, întrucât temeiurile care au determinat arestarea inițială nu s-au

modificat.

Apărarea formulată de inculpați, în

sensul că nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică dacă ar fi puși în

libertate nu poate fi reținută, întrucât aceștia au fost trimiși în judecată

pentru infracțiuni grave și cu privire la care există motive verosimile de a

bănui că au comis infracțiunile, așa cum prevede și art. 5 pct. 1 lit. c) din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

În raport de considerentele expuse,

recursurile declarate apar ca nefondate și vor fi respinse în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Conform art. 192 alin. (2) din

același cod, recurenții vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații D.R. și Z.N. împotriva încheierii din 17 octombrie 2003

a Curții de Apel Pitești, pronunțată în dosarul nr. 199/2003.

Obligă pe recurenți să plătească

statului câte 700.000 lei cheltuieli judiciare, din care sumele de câte 200.000

lei, reprezentând onorarii pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

31 octombrie 2003.