ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3106/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3106/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea din 2 iunie 2004,
pronunțată de Curtea de Apel Galați, în dosarul nr. 949/2004 a fost respinsă,
ca neîntemeiată cererea de constatare a încetării de drept a măsurii arestării
preventive formulată de inculpatul D.I.
A motivat instanța că cererea
inculpatului de încetare de drept a măsurii arestării sale preventive cu
motivarea că instanța de fond, dispunând condamnarea lui la 4 ani închisoare, a
menținut arestarea preventivă cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de
art. 159 C. proc. pen., nu este întemeiată, în cauză fiind aplicabile
dispozițiile art. 160
b
alin. (1) C. proc. pen.
Împotriva acestei încheieri,
inculpatul a declarat recurs solicitând casarea acesteia și pe fond, admiterea
cererii formulate, întrucât hotărârea instanței este în contradicție cu art. 23
din Constituție.
Recursul declarat de inculpat nu
este fondat.
Art. 159 alin. ultim C. proc. pen.,
reglementează procedura prelungirii arestării preventive în cursul urmăririi
penale, această dispoziție neputând depăși durata de 30 de zile.
Cu privire la verificarea arestării
inculpatului în faza de judecată, sunt aplicabile dispozițiile art. 160
b
C. proc. pen., care stabilesc că „în cursul judecății, instanța verifică
periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării
preventive”.
Constituția României revizuită în
art. 23 reglementează distinct arestarea preventivă. La pct. 5 al art. 23 este
reglementată arestarea preventivă în cursul urmăririi penale care nu poate
depăși 30 de zile, iar la pct. 6 este reglementată obligația instanței de
judecată de a verifica periodic, și nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și
temeinicia arestării preventive.
Se constată astfel că dispozițiile
art. 160
b
C. proc. pen., sunt într-o perfectă corelare cu art. 23
pct. 6 din Constituția României.
În prezenta cauză, verificarea
legalității arestării nu s-a făcut cu depășirea termenului de 60 de zile.
În raport de cele arătate, hotărârea
instanței de fond este legală, astfel că recursul declarat de inculpat nu este
fondat, urmând a fi respins în conformitate cu art. 385
15
pct. 1
lit. b) din C. proc. pen.
Recurentul va fi obligat la plata
cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul D.I. împotriva încheierii din 2 iunie 2004 a Curții de
Apel Galați, pronunțată în dosarul nr. 949/2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de
800.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 8
iunie 2004.