ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3106/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 2 iunie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Galați, în dosarul nr. 949/2004 a fost respinsă, ca neîntemeiată cererea de constatare a încetării de drept a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul D.I. A motivat instanța că cererea inculpatului de încetare de drept a măsurii arestării sale preventive cu motivarea că instanța de fond, dispunând condamnarea lui la 4 ani închisoare, a menținut arestarea preventivă cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 159 C. proc. pen., nu este întemeiată, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 160 b alin. (1) C. proc. pen. Împotriva acestei încheieri, inculpatul a declarat recurs solicitând casarea acesteia și pe fond, admiterea cererii formulate, întrucât hotărârea instanței este în contradicție cu art. 23 din Constituție.

Recursul declarat de inculpat nu este fondat. Art. 159 alin. ultim C. proc. pen., reglementează procedura prelungirii arestării preventive în cursul urmăririi penale, această dispoziție neputând depăși durata de 30 de zile. Cu privire la verificarea arestării inculpatului în faza de judecată, sunt aplicabile dispozițiile art. 160 b C. proc. pen., care stabilesc că „în cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive”. Constituția României revizuită în art. 23 reglementează distinct arestarea preventivă. La pct. 5 al art. 23 este reglementată arestarea preventivă în cursul urmăririi penale care nu poate depăși 30 de zile, iar la pct. 6 este reglementată obligația instanței de judecată de a verifica periodic, și nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive.

Se constată astfel că dispozițiile art. 160 b C. proc. pen., sunt într-o perfectă corelare cu art. 23 pct. 6 din Constituția României. În prezenta cauză, verificarea legalității arestării nu s-a făcut cu depășirea termenului de 60 de zile. În raport de cele arătate, hotărârea instanței de fond este legală, astfel că recursul declarat de inculpat nu este fondat, urmând a fi respins în conformitate cu art. 385 15 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.I. împotriva încheierii din 2 iunie 2004 a Curții de Apel Galați, pronunțată în dosarul nr. 949/2004. Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 iunie 2004.