ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1874/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Cluj prin sentința penală

nr. 457 din 19 septembrie 2002, a condamnat pe inculpații B.S. și P.A. la câte

3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de viol, încriminată de

dispozițiile art. 197 alin. (2) lit. a) și alin. (3), cu aplicarea art. 74 și art.

76 din același cod.

A fost menținută starea de arest a

inculpaților și s-a dedus din pedepsele aplicate, timpul reținerii și al

arestării preventive cu începere de la 7 martie 2002, la zi.

S-a reținut că, la 27 ianuarie 2002,

inculpații au întreținut relații sexuale cu partea vătămată M.C., în vârstă de

13 ani și handicapată psihic (elevă la Școala specială pentru deficienți

mintali din Cluj-Napoca), profitând de neputința acesteia de a se apăra și de

a-și exprima voința.

Curtea de Apel Cluj, prin decizia

penală nr. 328/ A din 3 decembrie 2002, a admis apelul declarat de procuror și

înlăturând circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpaților, a

majorat pedepsele principale aplicate acestora la câte 11 ani închisoare.

Totodată, a respins apelurile inculpaților.

Declarând recurs împotriva acestei

decizii, inculpatul P.A. a solicitat să-i fie redusă pedeapsa aplicată.

Recursul nu este fondat.

În concordanță cu probele

administrate, instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția

inculpatului, încadrând just în dispozițiile legii infracțiunea săvârșită de

acesta.

Pedeapsa de 11 ani închisoare

aplicată inculpatului (spre minimul special prevăzut de dispoziția legală

încriminatoare) a fost bine individualizată în raport cu criteriile prevăzute

de art. 72 C. pen.

Astfel, s-a avut în vedere gradul

deosebit de pericol social al faptei săvârșite și împrejurările în care

inculpatul a desfășurat activitatea infracțională, ignorând avertismentul dat

de tatăl victimei, care l-a atenționat că aceasta are numai 13 ani și prezintă

afecțiuni psihice.

Cum alte motive de casare,

susceptibile a fi examinate din oficiu, nu se evidențiază, recursul

inculpatului va fi respins ca nefondat, acesta urmând să fie obligat la

cheltuieli judiciare către stat, în care se include și onorariul pentru

avocatul desemnat din oficiu.

Din pedeapsă, se va deduce la zi,

timpul arestării preventive.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul P.A., împotriva deciziei penale nr. 328/ A din 3

decembrie 2002 a Curții de Apel Cluj.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și al arestării preventive de la 7 martie 2002 la

11 aprilie 2003.

Obligă pe recurentul inculpat la

plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 11

aprilie 2003.