ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1874/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Cluj prin sentința penală nr. 457 din 19 septembrie 2002, a condamnat pe inculpații B.S. și P.A. la câte 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de viol, încriminată de dispozițiile art. 197 alin. (2) lit. a) și alin. (3), cu aplicarea art. 74 și art. 76 din același cod. A fost menținută starea de arest a inculpaților și s-a dedus din pedepsele aplicate, timpul reținerii și al arestării preventive cu începere de la 7 martie 2002, la zi. S-a reținut că, la 27 ianuarie 2002, inculpații au întreținut relații sexuale cu partea vătămată M.C., în vârstă de 13 ani și handicapată psihic (elevă la Școala specială pentru deficienți mintali din Cluj-Napoca), profitând de neputința acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința.

Curtea de Apel Cluj, prin decizia penală nr. 328/ A din 3 decembrie 2002, a admis apelul declarat de procuror și înlăturând circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpaților, a majorat pedepsele principale aplicate acestora la câte 11 ani închisoare. Totodată, a respins apelurile inculpaților. Declarând recurs împotriva acestei decizii, inculpatul P.A. a solicitat să-i fie redusă pedeapsa aplicată. Recursul nu este fondat. În concordanță cu probele administrate, instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, încadrând just în dispozițiile legii infracțiunea săvârșită de acesta. Pedeapsa de 11 ani închisoare aplicată inculpatului (spre minimul special prevăzut de dispoziția legală încriminatoare) a fost bine individualizată în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.

Astfel, s-a avut în vedere gradul deosebit de pericol social al faptei săvârșite și împrejurările în care inculpatul a desfășurat activitatea infracțională, ignorând avertismentul dat de tatăl victimei, care l-a atenționat că aceasta are numai 13 ani și prezintă afecțiuni psihice. Cum alte motive de casare, susceptibile a fi examinate din oficiu, nu se evidențiază, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat, acesta urmând să fie obligat la cheltuieli judiciare către stat, în care se include și onorariul pentru avocatul desemnat din oficiu. Din pedeapsă, se va deduce la zi, timpul arestării preventive.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.A., împotriva deciziei penale nr. 328/ A din 3 decembrie 2002 a Curții de Apel Cluj. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și al arestării preventive de la 7 martie 2002 la 11 aprilie 2003. Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 11 aprilie 2003.