ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1137/2004

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală

nr.304 din 27 octombrie 2003, Tribunalul Arad a condamnat pe inculpatul L.G. la

8 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2)

lit. b) și alin. (2) lit. a) C. pen.

S-a menținut arestarea

inculpatului și s-a dedus, din pedeapsa aplicată, perioada preventivă de la 13

septembrie 2003, la zi.

S-a confiscat în folosul

statului, suma de 4.533.333 lei.

Inculpatul a fost

obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că la data de 25 ianuarie 2003, împreună cu alte

două persoane (coinculpați în cauză) după o prealabilă înțelegere, au pătruns

în locuința părții vătămate B.I. și după ce au exercitat acte de violență

asupra acesteia și au imobilizat-o, i-au sustras mai multe bijuterii, alimente

și obiecte de vestimentație, C.D-uri, o casetă video și un aparat foto, pe care

le-au vândut ulterior.

Curtea de Apel

Timișoara, prin decizia penală nr. 451/A din 11 decembrie 2003, admițând apelul

inculpatului  L.G. a îndreptat erorile materiale din dispozitivul sentinței cu

privire la încadrarea juridică a faptei, în sensul reținerii infracțiunii

prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2

1

) lit. a) C.

pen.  modificat, cât și cu privire la deducerea corectă a arestării preventive,

de la 12 septembrie 2003, la zi.

Împotriva menționatelor

hotărâri, același inculpat a declarat recurs, cerând casarea acestora, în

temeiul art. 385

9

pct.14 C. proc. pen., întrucât pedeapsa aplicată

este prea severă în raport de circumstanțele sale personale, respectiv lipsa

antecedentelor penale și  poziția sinceră avută în cursul procesului.

Examinând hotărârile

atacate, în raport de motivul de casare invocat, cât și din oficiu, se constată

că instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpatului,

încadrarea juridică fiind corespunzătoare.

Din probele administrate

(declarațiile constante ale părții vătămate, procesele-verbale de constatare

întocmite cu ocazia cercetării la fața locului și a perchezițiilor efectuate,

raportul de constatare tehnico-științifică, coroborate cu recunoașterile inculpatului)

care au fost analizate în considerentele hotărârilor, rezultă, fără dubiu, că

la data de 25 ianuarie 2003, în urma înțelegerii prealabile cu alte două

persoane (cercetate în aceeași cauză) inculpatul a pătruns în locuința părții

vătămate Burai Ioan, pe care l-a agresat și imobilizat, după care i-au sustras

mai multe bunuri.

Referitor la pedeapsa de

8 ani închisoare aplicată inculpatului L.G., se constată că aceasta a fost

corect individualizată, la stabilirea ei instanța de fond având în vedere

criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă

prevăzute în partea specială a Codului penal, gradul sporit de pericol social

al faptei (comisă pe timp de noapte, în grup și prin acte de violență care au

provocat victimei vătămări corporale vindecabile în 5-7 zile) cât și de datele

ce caracterizează persoana inculpatului, care nu posedă antecedente penale,

recunoscând și regretând fapta comisă.

Întrucât criticile

formulate în recurs nu sunt fondate iar din actele dosarului nu rezultă

existența unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen. care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în

baza art. 385

15

pct.1 lit. b) din același cod, urmează a dispune

respingerea recursului declarat de inculpat, cu obligarea acestuia la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

Onorariul apărătorului

desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Potrivit art. 88 C. pen.,

se va deduce, din pedeapsa aplicată, perioada cât inculpatul a fost arestat

preventiv, respectiv de la 13 septembrie 2003, la zi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de inculpatul L.G. împotriva deciziei penale nr. 451 din 11

decembrie 2003 a Curții de Apel Timișoara, ca nefondat.

Compută

din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 13

septembrie 2003, la zi.

Obligă

pe inculpat să plătească statului 1.500.000 lei în care se include și onorariul

apărătorului din oficiu, în sumă de 400.000 lei ce va fi avansat din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 26 februarie 2004.