ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 15/2004

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 133 din 14 mai 2003, Tribunalul Arad a condamnat, printre alții, pe inculpații:

1

) lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) din același cod;

1

) lit. a) și c) C. pen. și;

1

) lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) din același cod.

S-a făcut aplicarea, în ce privește toți inculpații, art. 71 și art. 64 C. pen.

Pe latură civilă, inculpații au fost obligați, în solidar, să plătească părții civile M.S., cu titlu de despăgubiri civile, sumele de 5.400 euro, 3.500 dolari S.U.A. și 3.300.000 lei, pentru sumele în valută dispunându-se echivalentul lor în lei, la cursul valutar din ziua plății.

Totodată, s-a dispus confiscarea de la inculpați, a sumei de 666.000 lei.

Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În perioada executării unei pedepse privative de libertate, inculpatul G.A.G. a aflat că numita M.S. este bogată, ea având în locuință bani și bijuterii, motiv pentru care s-a hotărât să fure din domiciliul ei.

Întrucât, la acea dată, nu-i cunoștea adresa exactă, a luat informațiile necesare de la coinculpatul O.V.I., la întâlnirea celor doi fiind prezent și L.I.D., acesta însă nefiind de acord să participe la cele plănuite de cei doi. Ca atare, inculpații G.A.G. și O.V.I. l-au contactat pe M.R.G., căruia i-au detaliat înțelegerea, cu acest prilej inculpatul O.V.I. atenționându-i că nu va fi prezent în locuința femeii și le-a cerut să nu o ucidă.

În acest context, în seara zilei de 18 februarie 2003, G.A.G. și O.V.I. s-au întâlnit în locuința lui L.I.D., inculpatul O.V.I. dându-i lui G.A.G. un levier și o pereche de mânuși.

Noaptea, în jurul orei 1,00, G.A.G. și M.R.G. au escaladat gardul ce împrejmuia casa lui M.S., G.A.G. a spart geamul unei ferestre și astfel ambii au pătruns în locuință. Fiind surprinși de femeie, inculpatul G.A.G. a lovit-o de mai multe ori, iar M.R.G., amenințând-o cu un cuțit, i-a cerut să le spună unde are banii și bijuteriile.

În tot acest timp, inculpatul O.V.I. pătrunsese într-o altă încăpere, de aici aflând, telefonic, de la inculpatul G.A.G., cele ce se petreceau.

Acționând în modul descris, inculpații au sustras 7.500 euro, 3.800 dolari S.U.A., 13 milioane de lei, un lanț din aur în greutate de 36 grame, 4 inele din aur, cu pietre prețioase, după care au abandonat victima.

Din valorile sustrase, inculpatul M.R.G. a primit 500 dolari S.U.A. și 800 euro, inculpatul O.V.I., 2.000 euro și 600 dolari S.U.A., iar inculpatul L.I.D., 600 euro și inele, acesta din urmă cunoscând că provin din săvârșirea faptei.

Raportul medico – legal a înscris că M.S. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare, 10 – 12 zile de îngrijiri medicale.

Împotriva sentinței, au declarat apeluri, inculpații G.A.G., M.R.G. și O.V.I., motivul invocat de apelanți fiind netemeinicia pedepselor aplicate.

Curtea de Apel Timișoara, prin decizia penală nr. 292 din 13 august 2003, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați.

Nemulțumiți și de hotărârea pronunțată în apel, în termenul legal, au declarat recursuri inculpații, motivul invocat fiind cazul de casare, prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., respectiv s-au aplicat pedepse greșit individualizate, în raport cu prevederile art. 72 C. pen.

Asupra recursului declarat de inculpatul O.V.I., sunt de reținut următoarele:

La data de 5 noiembrie 2003, prin cerere adresată din Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Arad, inculpatul O.V.I. a adus la cunoștință că retrage recursul declarat, împotriva deciziei instanței de apel. Cererea inculpatului recurent a fost însoțită de adresă emisă de Serviciul Cercetări Penale, arest, transfer din Inspectoratul de Poliție Județean Arad.

Astfel, conform art. 385

4

alin. (2) C. proc. pen., părțile pot renunța la recurs, potrivit art. 368 din același Cod, și pot retrage recursul în condițiile art. 369, care se aplică în mod corespunzător în calea de atac a recursului.

Potrivit art. 369 alin. (1) C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor la instanța de recurs, oricare dintre părți își poate retrage recursul, retragerea trebuie să fie făcută personal de parte, iar dacă partea se află în stare de deținere, printr-o declarație atestată sau consemnată de către conducerea locului de deținere.

Având în vedere că dispozițiile legale menționate sunt îndeplinite în cauză, urmează să se ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul O.V.I. și în conformitate cu prevederile art. 192 alin. (4) C. proc. pen., cheltuielile judiciare către stat vor fi plătite de recurent.

Privind recursurile declarate de inculpații M.R.G. și G.A.G., acestea sunt nefondate.

Procedând la aplicarea pedepselor, instanța, în acord cu criteriile generale de individualizare, prevăzute în art. 72 C. pen., a considerat pericolul social grav al faptelor, mărit și de împrejurările în care au fost comise, respectiv de mai multe persoane împreună, în timpul nopții și în locuința părții vătămate, dar și persoana făptuitorilor, G.A.G. fiind recidivist, iar M.R.G., nesincer pe parcursul fazelor procesului penal.

Executarea pedepselor în regim de privare de libertate este în măsură să asigure și rolul acestora, astfel cum prevede art. 52 C. pen.

Ca atare, în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile declarate de inculpații G.A.G. și M.R.G. vor fi respinse ca nefondate.

Conform art. 192 C. proc. pen., inculpații recurenți vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații M.R.G., G.A.G. și O.V.I., împotriva deciziei penale nr. 292 din 13 august 2003 a Curții de Apel Timișoara.

Deduce din pedepsele aplicate, timpul arestării preventive de la 20 februarie 2003, la 6 ianuarie 2004, pentru inculpatul M.R.G., și de la 4 aprilie 2003 la 6 ianuarie 2004, pentru inculpatul G.A.G.

Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul O.V.I., împotriva aceleiași decizii.

Obligă pe recurentul inculpat M.R.G. la plata sumei de 1.100.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar pe recurenții inculpați G.A.G. și O.V.I. la plata, cu același titlu, a sumei de câte 1.400.000 lei, fiecare, din care, suma de câte 300.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 6 ianuarie 2004.