ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1456/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de

20 ianuarie 2003, reclamanta Z.J., cetățean chinez, a solicitat anularea vizei

de ieșire nr. 65/1547691 din 20 noiembrie 2002 și obligarea Serviciului

Independent de Evidență a Persoanei, la prelungirea vizei de ședere în România.

În motivarea acțiunii s-a arătat că

actul atacat este ilegal, deoarece reclamanta, asociată la SC Y.F. SRL, îndeplinea condițiile prevăzute de lege, pentru prelungirea vizei de ședere.

Prin sentința civilă nr. 424/2003 a

Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată, reținându-se că în conformitate cu bilanțurile

contabile, a desfășurat o activitate de pe urma căreia nu avea venituri în

conformitate cu cerințele impuse de art. 29 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 476/2001.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs în termen, reclamanta, arătând că instanța a avut în vedere

acte nerelevante: bilanțurile contabile de la 31 decembrie 2000 și 30 iunie

2002, primul fiind vechi și al doilea neprevăzând dividendele cuvenite

asociaților. Or, bilanțul de la 31 decembrie 2002 sau balanțele contabile

încheiate la data solicitării prelungirii vizei de ședere, au fost ignorate de

instanță.

Verificând cauza în funcție de

recursul formulat în lumina dispozițiilor art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat.

Conform art. 29 alin. (1) lit. a)

din H.G. nr. 476/2001, în vigoare la data formulării cererii privind

prelungirea vizei de ședere, era necesară prezentarea dovezii mijloacelor de

întreținere – 500 dolari SUA lunar. Instanța de fond nu a avut în vedere actele

relevante prezentate de reclamantă: balanțele contabile pe lunile octombrie și

noiembrie 2002 (cererea a fost formulată la data de 31 octombrie 2002) și

bilanțul contabil de la 31 decembrie 2002.

Din balanța lunii octombrie 2002

rezultă că societatea comercială, la care reclamanta este asociată alături de

soțul său, a avut un beneficiu de 724.101.175 lei (aproximativ 22.000 dolari

SUA), din care reclamantei, având o participare la dividende de 40%, i-a

revenit o sumă lunară mult mai mare decât cea prevăzută de art. 29 alin. (1) lit.

a) din H.G. nr. 476/2001.

De altfel, avându-se în vedere

aceleași acte contabile, prin sentința civilă nr. 643/2003 a Curții de Apel

București, secția de contencios administrativ, a fost admisă o acțiune similară

formulată de soțul reclamantei, J.Z. Sentința a devenit irevocabilă, conform

deciziei nr. 711/2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de

contencios administrativ, prin respingerea recursului declarat de Direcția

Generală de Evidență Informatizată a Persoanei.

Pentru considerentele expuse,

recursul va fi admis și sentința va fi modificată, în sensul că acțiunea

reclamantei se va admite, ca fiind întemeiată. Ca urmare, viza de ieșire din

România va fi anulată și pârâta va fi obligată să prelungească reclamantei,

viza de ședere.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Z.J. împotriva

sentinței civile nr. 424 din 31 martie 2003 a Curții de Apel București, secția

de contencios administrativ.

Modifică sentința atacată, în sensul

că admite acțiunea formulată de reclamanta Z.J. împotriva pârâtului Ministerul

Administrației și Internelor – Direcția Generală de Evidență Informatizată a

Persoanei.

Anulează viza de ieșire din țară nr.

65/1547691 din 20 noiembrie 2002, emisă de pârât.

Obligă pârâtul să prelungească

reclamantei, viza de ședere în România.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 20 aprilie 2004.