ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1261/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Inculpatul L.M. este cercetat pentru: a) complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 26, raportat la art. 288 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; b) complicitate la infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art. 26, raportat la art. 291, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; c) complicitate la infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; d) infracțiunea de îndrumare și călăuzire, în vederea trecerii frauduloase a frontierei, prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G.

nr. 105/2001, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. În fapt, i se reține că, în perioada mai - decembrie 2002, inculpatul a îndrumat și călăuzit mai multe persoane, în vederea trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, cunoscând că aceste persoane folosesc pașapoarte falsificate, prin înlocuirea fotografiei. În acest scop, inculpatul era contactat de diverse persoane, din diferite județe ale țării, persoane care îi solicitau ajutorul pentru a fi trecuți peste graniță. În momentul în care respectivele persoane ajungeau în Oradea, îl contactau, telefonic, din nou, pe inculpat, care le fixa locul de întâlnire și le transporta, cu propriul autoturism, până în localitatea Marghita, unde le preda numitului B.I., cercetat în aceeași cauză, pentru ca acesta să le treacă peste graniță, în Ungaria.

Astfel, la data de 29 decembrie 2002 numita C.M., de asemenea, aflată în cercetări, a fost depistată că, la 27 decembrie 2002, a ieșit, prin punctul de frontieră Valea lui Mihai – Barantău, folosind un pașaport falsificat. Din Ungaria, M.C. a revenit, la 29 decembrie 2002, în România, folosind un titlu de călătorie emis de către Consulatul român din Budapesta. Ajunsă în România, C.M. l-a contactat pe inculpatul L.M., care a dus-o lângă graniță, unde, din nou, a trecut frontiera, cu ajutorul lui I.B. S-a stabilit că, prin astfel de procedee, ilegale, L.M. și I.B. au ajutat mai multe persoane să treacă, fraudulos, frontiera de stat. Inculpatul L.M. a fost arestat la data de 23 ianuarie 2003. La 24 ianuarie 2003, a fost pusă în mișcare acțiunea penală și s-a prelungit măsura arestării preventive cu încă 25 de zile.

La 17 februarie 2003, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție cere Curții de Apel București să prelungească durata arestării preventive a inculpatului L.M. pe o perioadă de 30 de zile, începând de la 21 februarie 2003, deoarece urmează să fie efectuate următoarele acte: a) identificarea persoanelor care au folosit pașapoartele falsificate și audierea acestora; b) depunerea, la dosar, a înscrisurilor solicitate poliției spaniole cu privire la doi dintre cetățenii români depistați pe teritoriul acelei țări, români care au prezentat pașapoarte falsificate; c) depistarea și audierea învinuitului D.V.; d) prezentarea materialului de urmărire penală; e) întocmirea actului de sesizare a instanței.

Curtea de Apel București, secția I penală, prin încheierea din 19 februarie 2003 (dosar nr. 473/2003), admite cererea parchetului și prelungește măsura arestării preventive a inculpatului L.M. Inculpatul L.M. declară recurs, motivând că menținerea sa în stare de arest este nejustificată. Recursul este nefondat. Așa cum, corect, motivează parchetul și instanța de apel, există temeiuri pentru prelungirea arestării preventive a inculpatului L.M. Cauza în care este implicat recurentul este complexă, iar pentru elucidarea ei este necesară efectuarea de verificări în vederea stabilirii, certe, a gradului acestei implicări. Așa fiind, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins, conform dispozitivului deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul L.M. împotriva încheierii din 19 februarie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă pe recurent să plătească statului suma de 500.000 lei cheltuieli judiciare. Pronunțată în ședință publică, azi 12 martie 2003.