ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2523/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2523/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului în anulare de
față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Parchetul de pe lângă Judecătoria
Novaci, prin rechizitoriul din 22 februarie 2002, a trimis în judecată pe
inculpatul S.I., pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea,
prevăzută de art. 293 alin. (1) C. pen.
S-a reținut că, în ziua de 5
ianuarie 2002, inculpatul s-a prezentat sub o identitate falsă organelor de
poliție cu prilejul încheierii unui proces-verbal de contravenție pentru
conducerea, sub influența băuturilor alcoolice, a unui autoturism pe drumurile
publice.
Judecătoria Novaci, prin sentința
penală nr. 853 din 21 octombrie 2002, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat
la art. 10 alin. (1) lit. b
1
) C. proc. pen., a achitat pe inculpat
pentru infracțiunea dedusă judecății și, în baza art. 18
1
, raportat
la art. 91 C. pen., i-a aplicat sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii
de 3.000.000 lei.
În luarea măsurii, instanța a
apreciat că fapta nu prezintă gradul de pericol social specific infracțiunii,
ținând seama și de conduita lui sinceră după săvârșirea acesteia.
Tribunalul Gorj, prin decizia nr. 37/
A din 20 ianuarie 2002 a admis apelul procurorului și l-a condamnat pe inculpat
la 5 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru
infracțiunea de fals privind identitatea prevăzută de art. 293 alin. (1) C.
pen.
Instanța de apel a considerat că
fapta prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni în raport de
împrejurările concrete în care a fost săvârșită și faptul că inculpatul a mai
fost condamnat anterior.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia
penală nr. 409 din 28 martie 2003 a luat act de retragerea recursului declarat
de inculpat.
În baza art. 409 și art. 410 alin.
(1) partea I pct. 4 teza a II-a C. proc. pen., împotriva celor trei hotărâri, a
declarat recurs în anulare procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, susținând că pedeapsa aplicată inculpatului este
în alte limite decât cele prevăzute de lege. Că, astfel, pedepsele au fost
pronunțate, cu încălcarea legii.
Recursul în anulare este întemeiat.
Potrivit art. 83 C. pen., dacă în
cursul termenului de încercare, compus din cuantumul pedepsei închisorii
aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani, cel condamnat a
săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare
definitivă, chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea
condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se
contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.
Așa cum în mod corect a reținut
instanța de apel, inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 348 din
19 decembrie 2000 a Tribunalului Gorj, modificată prin decizia nr. 5539 din 13
decembrie 2001 a Curții Supreme de Justiție, secția penală, la 5 luni
închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru infracțiunea
de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (3) C. pen.
Din datele dosarului, rezultă că, în
termenul de încercare de 2 ani și 5 luni inculpatul a săvârșit infracțiunea
intenționată dedusă în prezent judecății, respectiv, la 5 ianuarie 2002, și, ca
atare, se impune revocarea suspendării condiționate a pedepsei anterioare de 5
luni închisoare și grațierea totală și condiționată, în baza art. 1 din Legea
nr. 543/2002 și O.G. nr. 18/2003, a pedepsei de 5 luni închisoare, aplicată în
cauză pentru infracțiunea de fals privind identitatea, prevăzută de art. 293 C.
pen.
În raport cu cele arătate, Curtea va
trebui să privească recursul în anulare ca întemeiat și să-l admită, ca atare,
casând hotărârile atacate, cu privire la omisiunea revocării suspendării condiționate
a executării pedepsei de 5 luni închisoare, aplicată în baza art. 215 alin. (1)
și (3) C. pen., prin sentința penală nr. 348 din 19 decembrie 2000 a
Tribunalului Gorj și la omisiunea grațierii pedepsei de 5 luni închisoare,
aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 293 C. pen.
Se va revoca suspendarea
condiționată a executării pedepsei de 5 luni închisoare, aplicată pentru
infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen.
De asemenea, se va constata grațiată
integral și condiționat pedeapsa de 5 luni închisoare, aplicată inculpatului,
în baza art. 293 C. pen., astfel că, în final, inculpatul va executa numai 5
luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
Revocându-se suspendarea
condiționată, se vor aplica prevederile art. 71 și art. 64 C. pen.
În rest, se vor menține celelalte
dispoziții ale hotărârilor atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul în anulare declarat
de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție
împotriva sentinței penale nr. 853 din 21 octombrie 2002 a Judecătoriei Novaci,
deciziei penale nr. 37/ A din 20 ianuarie 2002 a Tribunalului Gorj și deciziei
penale nr. 409 din 28 martie 2003 a Curții de Apel Craiova, privind pe
inculpatul S.I.
Casează hotărârile atacate numai cu privire la
omisiunea revocării suspendării condiționate a executării pedepsei de 5 luni
închisoare, aplicată în baza art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., prin sentința
penală nr. 348 din 19 decembrie 2000 a Tribunalului Gorj și la omisiunea
grațierii pedepsei de 5 luni închisoare, aplicată în baza art. 293 C. pen.
Revocă suspendarea condiționată a
executării pedepsei de 5 luni închisoare, aplicată pentru infracțiunea
prevăzută de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen.
Constată grațiată integral și
condiționat pedeapsa de 5 luni, închisoare aplicată inculpatului, în baza art.
293 C. pen., astfel că, în final, inculpatul va executa numai 5 luni
închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
Aplică prevederile art. 71 și art.
64 C. pen.
Menține celelalte dispoziții ale
hotărârilor atacate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 7
mai 2004.