ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1638/2004

Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 25 iulie 2003, reclamanta, S.A.A.F. SA București, a chemat în judecată pe pârâta, SC M.F. SA Năvodari, pentru a fi obligată la plata sumei de 20.024.649.357 lei, reprezentând contravaloarea unor cantități de fier vechi livrate și neachitate, a unor deșeuri din lemn, cu penalități de întârziere la plată, precum și imobilizări de vagoane aparținând reclamantei, cu cheltuieli de judecată. În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că, în baza contractului încheiat cu pârâta, a expediat acesteia un număr de 1039 vagoane, ce urmau a fi dezmembrate, iar în urma derulării acestui contract s-a mai ivit un litigiu după care, prin punerea în executare a sentinței și plata parțială a unor sume, pârâta îi datorează sumele solicitate.

Prin sentința civilă nr. 49 din 25 septembrie 2003, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, a declinat competența de soluționare a litigiului în favoarea Tribunalului Constanța, cu motivarea că, în situația în care curtea de apel judecă fondul litigiului, părțile sunt lipsite de calea de atac a apelului introdusă în litigiile comerciale prin O.G. nr. 58/2003. Primind cauza spre soluționare, Tribunalul Constanța, secția comercială, a pronunțat sentința civilă nr. 8082 din 6 noiembrie 2003, prin care a declinat competența de soluționare a litigiului la Curtea de Apel Constanța, secția comercială, ivindu-se astfel conflictul negativ de competență. Competența de soluționare a litigiului de față revine Curții de Apel Constanța pentru următoarele considerente: Din actele dosarului rezultă că acțiunea a fost înregistrată la instanță la 25 iulie 2003, când își găseau deplină aplicare dispozițiile prevederilor art. 3 pct. 1 C. proc.

civ., conform căruia „curțile de apel judecă în primă instanță procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 10 miliarde lei”. Este adevărat că, în cursul soluționării cauzei, a intrat în vigoare O.U.G. nr. 58/2003, potrivit căreia competența în primă instanță a instanțelor comerciale a fost schimbată, dar dispozițiile tranzitorii ale acestui act normativ prevăd, la art. II, că „procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanțe”, așa încât Tribunalul Constanța a considerat în mod justificat că instanța de apel a fost legal învestită cu judecarea acestei pricini. Aceeași instanță a reținut în mod judicios faptul că încălcarea normelor de competență materială constituie motiv de nulitate a unei hotărâri judecătorești, așa încât nu pot fi eludate dispozițiile legale în materie doar pe motivul că partea nu poate fi privată de un grad de jurisdicție.

Pentru toate aceste considerente, competența soluționării acțiunii formulate de reclamanta S.A.A.F. București revine Curții de Apel Constanța.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Stabilește competența în favoarea Curții de Apel Constanța, pentru soluționarea litigiului dintre reclamanta S.A.A.F. București și pârâta SC M.F. SA Năvodari, având ca obiect contravaloare deșeuri neferoase și penalități în sumă totală de 20.024.649.357 lei. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 5 mai 2004.